Mihai Vioreanu crede că meciul România – Irlanda de la Rugby World Cup 2015 va fi unul interesant

Sportnews.ro: La Cupa Mondiala de anul viitor, din Anglia, România va întalni Irlanda pe stadionul Wembley. Tu ai jucat de patru ori împotriva selecţionatei ”trifoiului”. Şi la Cupa Mondiala. Cum vezi confruntarea de anul viitor dintre România şi Irlanda?

Mihai Vioreanu: Din păcate, n-am avut timp să-mi rezerv bilete la meciurile României de la Cupa Mondială de anul viitor. Sper să am timp să fiu prezent la ele ca spectator. În trecut, am reuşit să facem meciuri bune contra Irlandei. Unii dintre pacienții mei şi-au adus aminte de ele. Mai ales de acea partidă din toamna anului 1998, de la Dublin, în calificările pentru Cupa Mondială din 1999, când Irlanda a câştigat cu 53 la 35. Eu îmi amintesc cu mare plăcere de acel meci fiindcă am înscris şi două eseuri. Referitor la întâlnirea de anul viitor, nivelul rugby-ului la nivel mondial a crescut enorm în ultimii ani. Și nivelul echipei României, de asemenea. Stilul ei de joc este îmbunătățit, contactele fizice sunt mult mai intense. Irlandezii au solicitat ajutorul multor antrenori din emisfera Sudică. Sud-africani, australieni şi neozeelandezi. Ei sunt implicați atât la nivel național, cât şi provincial, dar şi la cel al echipelor de club, reuşind să transmită din filosofia rugby-ului lor în Irlanda. Nu pot decât să sper că România va reuşi un meci interesant în fața Irlandei. Și sunt convins că naționala noastră va depune un efort intens pentru a fi în formă maximă la Cupa Mondială din 2015. Abia aştept să o văd şi sper să mă reîntâlnesc atunci cu foşti colegi din echipa României.

Recomandări

Campionii traseismului politic din listele pentru alegerile parlamentare. Partidele le favorizează eligibilitatea în detrimentul candidaților noi

EXCLUSIV / RUGBY. Destinul FABULOS al unui fost internaţional român

Cătălin Fercu, care este din Braşov, s-a transferat recent la Saracens, în prima ligă engleză. Ce înseamnă pentru un rugbyst român să joace la acest nivel?

Deşi sunt plecat de multă vreme şi m-am aflat la ceva distanță de țară, tot timpul am încercat să țin legătura cu rugby-ul românesc. Am urmărit paginile de internet şi am văzut şi meciuri ale echipelor noastre. M-am bucurat enorm când am auzit de transferul lui Cătălin Fercu la Saracens, în Anglia. Este un lucru extrem de important pentru rugby-ul românesc. Mai ales că un jucător de treisferturi de la noi a fost invitat să joace la un club de un asemenea calibru. Sunt convins că Fercu se va adapta şi va munci enorm pentru a prinde prima echipă. Eu am avut ocazia să joc la un club de primă divizie din Irlanda, care este de departe sub nivelul lui Saracens, şi ştiu cât de dificil este ca jucător de treisferturi să te integrezi într-un club de anvergura celui din Anglia. Vreau să iau legătura cu Cătălin, să vorbesc cu el atunci când el se va întoarce la Londra. Nu este deloc simplu să pleci singur într-o asemenea experiență. Intenționez să-i ofer suportul meu, cel puțin în plan moral. Sper să am ocazia să-l revăd fie în Anglia, fie în Irlanda.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. „POS-ul nu mai funcționează, se poate plăti doar cash”. Ce ar trebui să verifice Corpul de Control al Ministerului Culturii

Îţi place Fercu ca jucător?

Mi-l amintesc pe Cătălin încă din vremea în care era copil, în Braşov. La fiecare nivel la care a jucat, tot timpul el a impresionat pe toată lumea. Este extrem de ambițios. Sunt convins că va reuşi în campionatul englez.

Ştiu că  ai participat în urmă cu ani şi la curse de maraton. Ai mai avut tentative de acest gen?

Am participat la şase curse de maraton după ce mi-am încheiat cariera de jucător de rugby. Am simțit nevoia de a face mişcare, sport. Adevărul este că de când am muncit în Sydney, unde am văzut un volum ridicat de accidente la genunchi, mai ales efectele negative ale alergării de lungă durată, pe şosea, asupra genunchiului, am decis să nu mai alerg maratoane. Mi-am schimbat activitățile sportive. Acum merg cu bicicleta, înot, fac triatlon. Iar în Canada am descoperit o nouă experiență, şi anume yoga. Un gen special, într-o sală cu o temperatură de 38 de grade Celsius, care se numeşte Bikram Yoga. El este foarte popular pe coasta de vest a Americii. Are efecte extrem de benefice asupra organismului. Și mai ales nu expune genunchii şi articulațiile la impact aşa cum o face alergarea pe distanțe lungi.

Cum e să alergi 42 de kilometri?

Nu este deloc simplu să alergi 42 de kilometri. Este cam cum e să-ți faci o carieră în chirurgie sau in sport. Ai nevoie de foarte mult antrenament. Îți trebuie multă tenacitate. Nu este deloc uşor. Atunci când reuşeşti să închei un maraton ai un sentiment foarte plăcut. De aici se naşte această dependență. Abia ți-ai revenit după primul maraton şi deja plănuieşti următoarea cursă. Cei care aleargă astfel de curse renunță foarte greu la ele.

Recomandări

Mama copilului de 3 ani mort în accidentul provocat intenționat de soțul ei a văzut în direct tragedia: „Tati, tati nu mai mâna maşina”

Ce planuri ai în ceea ce priveşte România?

Cu siguranță că am astfel de planuri. Nu am fost departe de România niciodată! Tot timpul am ținut legătura cu familia, cu prietenii apropiați din țară. Intenționez să consolidez aceste relații, inclusiv cu cei din mediul profesional, dar şi din cel sportiv. Este foarte plăcut ca la congrese internaționale să întâlnesc medici chirurgi ortopezi din România. Cum este şi mai plăcut să mă revăd cu foşti colegi de echipă la turnee internaționale de rugby. O dată ce îmi voi stabili practica la clinica din Dublin cu siguranță că îmi voi îndrepta atenția spre mediul medical din România. Am fost foarte flatat de invitația profesorului universitar doctor Radu Prejbeanu de la Universitatea din Timişoara să fiu lector la un curs de chirurgie artroscopică a genunchiului, anul viitor. Până la urmă toate eforturile mele au urmărit să ofer ceea ce am avut eu mai bun atât pe terenul de rugby, cât şi în viața profesională. Și îmi va face mare plăcere să returnez ceva sportului, rugby-ului românesc şi medicinei, chirurgiei ortopedice din țara mea. Până atunci voi încerca să fac totul cât se poate de bine. Viitorul ne aparține şi va fi aşa cum noi îl vom construi.

Cine a fost Mihai Vioreanu în rugby
– s-a născut pe 3 octombrie 1974, în Făgăraş (judeţul Braşov)
– a fost format de antrenorul Vasile Soporan
– la seniori, a evoluat pentru Universitatea Timişoara, care l-a împrumutat la Dinamo pentru o serie de meciuri din Scutul European
– la sfârşitul anilor 90, s-a transferat în Franţa, jucând la echipa din Strasbourg
– în 2000, a ajuns în Irlanda, evoluând timp de cinci ani la De La Salle Palmerston RFC, în prima şi a doua divizie a campionatului de acolo. Apoi, încă doi-trei ani, a evoluat pentru echipa spitalului la care lucra.
– la echipa naţională de seniori a debutat în 1994, la meciul-test cu Anglia (3-54), de pe Twickenham.
– a adunat 30 de selecţii pentru ”stejari”, în 25 de partide fiind folosit ca titular.
– a marcat opt eseuri pentru echipa României, dintre care două în partida cu Irlanda (35-53), disputată la Dublin, în noiembrie 1998, în cadrul calificărilor la Rugby World Cup 1999
– în 2000, a câştigat Cupa Europeană a Naţiunilor cu echipa naţională, după victoria în faţa Georgiei
– iată echipele contra cărora a jucat: Anglia (3-54/1994), Olanda (42-3/1998), Polonia (74-13/1998), Ucraina (39-17/1998), Argentina (22-68/1998, 3-50/2003), Georgia (27-23/1998, 23-20/2000, 20-31/2001, 31-23/2002), Irlanda (35-53/1998, 14-44/1999, 8-39/2002, 17-45/2003), Franţa (8-62/1999, 20-67/2000, 8-56/2003), Scoţia (19-60/1999), Australia (9-57/1999, 8-90/2003), SUA (27-25/1999), Maroc (10-18/2000), Portugalia (33-3/2000), Spania (25-6/2000, 67-6/2002, 31-6/2003), Rusia (27-22/2002, 23-12/2003), Italia (17-25/2002), Namibia (37-7/2003). În total, are 14 victorii şi 16 înfrângeri

Urmărește-ne pe Google News