ComenteazăDupă ce, la JO de la Londra 2012, echipa feminină a ratat medaliile la canotaj 8+1 pentru prima oară din 1980, bărcile României au luat serios apă, iar antrenorul coordonator al lotului, Mircea Roman, acum eroul zilei, s-a clătinat. Și-a anunțat demisia la revenirea în țară. Doar că, în canotaj, n-a fost precum la alte discipline. Din spate au venit tinere de mare valoare, iar Roman și-a recăpătat poziția. România a ”explodat” la recentele Europene, iar JO de la Tokyo 2020 se anunță o competiție poleită cu aur pentru România.
”Libertatea” a găsit-o pe cea care a ajutat la revitalizarea canotajului românesc, alături de ceilalți antrenori de la centrul de la juniori de la Orșova. Nu, nu este Elisabeta Lipă și nici Mircea Roman. Se numește Mariana Maliș și, la 51 de ani, dacă n-ar scoate campioni la canotaj, ar avea asigurat succesul în reclamele pentru pastă de dinți.
Denisa Tîlvescu, luată după mers
Mariana este un vulcan de energie, iar suflul și-l folosește ca să discute cu pasiune despre munca ei. Activează la centrul de la Orșova din 1990, cu o pauză de doi ani, acum trei ani, când a activat la Snagov. S-a dat jos din caiac, dar s-a impus și la nivelul superior, în canotaj. Mariana calcă peste reguli și bine face. Obține rezultate miraculoase, după ce și-a rafinat metodele de selecție.
Mariana Maliș, profesor gradul I și antrenor emerit cu salariu de 2500 de lei pe lună, face selecție la lotul de canotaj cu metode pe care alții încă nu le stăpânesc. A scos aur din piatră seacă, mizând pe copii care n-ar fi trecut de criteriile de selecție, la alți antrenori. Are povești fabuloase cu juniori care ”nu erau în parametri”, dar cărora le-a dat o șansă, iar acum s-au întors medaliați de la Europenele de la Snagov. Se conduce după un crez pe care-l ține apris ca o candelă: ”Trebuie să îl ai pe Dumnezu în tine”!
Mamă a doi copii, Maliș este un personaj efervescent. Se descrie nemilos (”sunt un sclav la muncă”) și are o ținută exemplară la serviciu. Nu-i minte pe copiii cărora le ține loc și de părinte, iar micuții au găsit un prieten. Mai presus de toate, Mariana a spart canoanele că toate canotoarele trebuie să arate ca Lipă.
Cum a ochit-o pe Tîlvescu. ”M-am oprit la Denisa: privire de fiară, plină de păr pe mâini! Testosteron maxim”
Prăbușirea canotajului românesc nu s-a produs dintr-un motiv simplu: ”fabrica” de la Orșova, unde activează cinci antrenori, printre care și Mariana Maliș, a produs pe bandă rulantă. Perla coroanei este Denisa Tîlvescu, dublă medaliată cu aur la Glasgow, în probele de dublu rame (W2-) și în cea de 8+1 (W8+).
Vedeta lotului a fost ”pescuită” de la Târgu Jiu. ”Eram în drum spre Valea Jiului. După ce am văzut-o, am pus-o să meargă drept. Când faci selecție la canotaj, te uiți și dacă bunica ei merge strâmb! Te uiți la părinți, ce genă au, cu cine seamănă copilul. Tîlvescu era la o școală de elită din oraș. M-am dus în clasă și am văzut-o pe Raluca, 14 ani, 183 metri înălțime. Dar, fetița era obeză. N-am luat-o. M-am oprit la Denisa: privire de fiară, plină de păr pe mâini! Testosteron maxim. Mi-am zis: «Asta e și deșteaptă». Nu m-am înșelat. Iat-o campioană. Este singura olteancă dintre moldovence”, se felicită Mariana.
”Te hrănești, nu mănânci”
Visul de ”aur” al guvernanților, ”dieta cu 25 de lei”, pe care o visează ministrul Ioana Bran, a fost atins la Orșova, la lotul de juniori. Mariana Maliș are un dezvoltat simț al umorului. A păstrat caietele cu mesaje din 2013, pe când actualii campioni erau niște fâțe. ”De azi înainte, muncim mai mult, mâncăm mai puțin, învățăm foarte mult, ca să avem așteptări”, scria Mariana Maliș, pe 13 decembrie 2013. Era modul de a-i face pe micuți să vadă mâncarea cu alți ochi: ”Te hrănești, nu mănânci, în sensul că nu bagi în tine ca spartul!”. Selecția juniorilor nu se face în orice moment al anului. Mariana o face cu cap. Calculează atent fiecare pas. ”Trebuie să mergi când copiii au examene, părinții îi stresează, și când fetele sunt urmărite de părinți, căci încep să-și facă prieteni, sunt moarte după băieți, iar dorința lor de a pleca de lângă părinții sâcâitori este mare”. Anual, la Orșova se face câte o clasă de 18-20 de copii. Se lucrează pe Dunăre de la 14 la 18 ani, după care sportivii își iau zborul la Snagov. Fără grădinița de la Orșova, canotajul ar fi fost de mult la doi metri sub apă!
”Elena Logofătu muncește până îi dă sângele pe nas” – Mariana Maliș
Mădălina Bereș are o relație cu Vlad Aicoboae, numărul 1 din ciocul bărcii de 8+1. ”În doi, suportul este altul. Mădălina este mai frumoasă ca Julia Roberts”, o măgulește antrenoarea.
Marius Vasile Cozmiuc, numărul 1 în barca de dublu rame, bronz la Glasgow, împreună cu Mariana Maliș
”Cârmăcelul” Adrian Munteanu are tatuaje și motor!
Singurul mititel acceptat în canotaj este cârmaciul. Ține cârma și trebuei să fie ușor ca un fulg, ca să nu îngreuneze munca celorlați 8. Cârmaciul bărcii de 8+1 este Adrian Munteanu, bronz la Glasgow. Este un canotor atipic: are tatuaj, cercei și motocicletă. Rolul lui este să-i motiveze pe cei din barcă, să-i ridice, când aceștia nu mai au suflu. ”«Cârmăcelul» îi știe pe fiecare, le vede palele. Este cel cu «Hai»-ul, mi-e drag de el. «Cârmăcelul» nu trebui să aibă mai mult 50 de kilograme și 1,7-1,75 metri înălțime. Cum l-am ales pe Adrian? M-am dus la Școala numărul 2 din Orșova și am zis că-l iau pe cel mai deștept din clasă”, povestește Mariana Maliș.
Cum a impresionat-o campioana mondială Lehaci
Mariana spune că a reușit să lărgească baza piramidei, dărâmând zidurile selecției clasice. Mai exact, a ignorat cu bună știință criteriul standard al parametrilor. Un canotor nu trebuie să fie musai un munte de om. Mariana și-a rafinat căutările și a găsit campioni. ”La unele selecții, ca să pară mai înalți, le puneam câte 5-6 perechi de șosete în picioare. Lehaci avea anvergură negativă. Este sub talie. Și are doar 38 la picior. Ce înseamnă asta? Un sportiv trebuie să aibă lungimea brațelor mai mare cu 10 centitri decât talia. Pe Lehaci am văzut-o pe coclauri. În drum spre casa ei, eu mergeam cu mașina, iar ea era cu scuterul pe lângă mașină. Când am văzut-o că nici nu stătea cu fundul pe șa și cum se sprijinea în pedale, am zis că ea este! Deși nu avea parametri, vă repet. Am găsit-o într-un sat dintre Gura Humorului și Câmpulung. Nici Elena Logofătu nu avea parametri. Era un dop de fată!”.
În septembrie anul trecut, Ionela Lehaci (22 de ani) și Gianina Beleagă (22) au cucerit medalia de aur în proba de două vâsle categoria ușoară, la Campionatele Mondiale de canotaj de la Sarasota, SUA! A fost primul titlu mondial în această probă după 18 ani.
Ionela Lehaci și Gianina Beleagă
Sunt fetele de la canotaj niște dure, de care un băiat nu s-ar apropia? ”Sunt sensibile, modeste și cu bun-simț”, dă asigurări antrenoarea, care strivește mitul că fetele sunt fără zestre și nu excelează la învățătură: ”Mădălina Bereș era olimpică la Limba Română pe județ, când am luat-o de la șoclală. Lehaci are o casă cât o școală, are bunăstare acasă”.
Fundul contează la selecție!
”Dar mâna trebuie să fie de calitate, nu înălțimea. În mâini și în tălpi stă calitatea în canotaj. Mâna dirijează, picioarele sunt sprijinul. Te uiți cum calcă, trebuie să te uiți și la fundul lui sau al ei. Nu râdeți. Știți cum este să stai atâtea ore în poziția canotorului? Zona amorțește, așa că trebuie să fie persoane cu fundul sensibil. Să ai finețe. Fiecare zonă de selecție are specificul ei. În Moldova, copiii sunt înalți. Sunt munciți, au mâinile mari”.
La Orșova, condițiile de pregătire sunt ideale. ”Apa este curgătoare și îl pune în dificultate pe sportiv, în aval și în amonte pe Dunăre. Apa curgătoare le dezvăltă simțurile. Canotajul dezvoltă sentimentul de îndurare. Se concurează pe frig, pe soare, pe ploaie, în stres. Au palmele rupte, dar se mândresc cu asta. Asta în timp ce concursurile de canotaj se țin pe lacuri, nu pe ape curgătoare”.
Radu, cel mai înalt canotor
Cine este înalt canotor al României? Se numește Constantin Radu, bronz în barca de 8+1, și are 2,10 metri.
Sergiu Bejan îi mulțumește Marienei Maliș
Mădălina Bereș, recunoascătoare cu Mariana
Mesajul Gianinei Beleagă
România a participat, între 2 și 5 august, la Campionatele Europene de canotaj seniori de la Glasgow, Scoția. Țara noastră a fost prezentă la startul întrecerilor într-un număr de 9 probe si a obținut 7 medalii. Iată rezultatele:
Feminin:
Dublu vâsle categorie usoară (LW2x): locul 4
Gianina – Elena Beleagă, Ionela – Livia Cozmiuc
Dublu rame (W2-): locul 1, medalie de aur
Denisa Tîlvescu și Mădălina Bereș
Patru rame (W4-), locul 2, medalie de argint
Iuliana Buhuș, Mădălina Hegheș, Mădălina-Gabriela Cașu, Roxana-Georgiana Parascanu
Patru vâsle (W4x): locul 5
Simona-Geanina Radis, Nicoleta Pascanu, Elena Logofătu, Georgiana Vasile
Opt plus unu (W8+): locul 1, medalie de aur
Ioana Vrânceanu, Viviana-Iuliana Bejinariu, Adriana Ailincăi, Maria Tivodariu, Beatrice-Mădălina Parfenie, Iuliana Popa, Mădălina Bereș, Denisa Tîlvescu și Daniela Druncea
Masculin:
Dublu rame (M2-): locul 3, medalie de bronz
Ciprian Tudosă, Marius Vasile Cozmiuc
Dublu vâsle (M2x): locul 2, medalie de argint
Marian-Florian Enache, Ionuț Prundeanu
Patru rame (M4-): locul 1, medalie de aur
Ștefan-Constantin Berariu, Cosmin Pascari, Ciprian Huc, Mihai-Vasile Țigănescu
Opt plus unu (M8+): locul 3, medalie de bronz
Alexandru-Cosmin Macovei, Constantin Adam, Adrian Damii, Sergiu-Vasile Bejan, Vlad-Dragoș Aicoboae, Constantin Radu, Alexandru Matinca, Cristi-Ilie Pârghie și Adrian Munteanu
Astfel, România a realizat un total de 7 medalii, dintre care 3 de aur, 2 argint și 2 de bronz și s-a clasat pe locul 1 în clasamentul general pe națiuni.
32
de sportivi s-au clasat pe podiumul de premiere, din totalul de 38 prezenți la start.
În 2017, România a câștigat 4 medalii, dintre care 3 de aur și una de argint.
Citește și:
Campionatul European de canotaj 2018. România, primul loc în clasamentul pe medalii! | FOTO
Canotaj. Opt medalii de aur pentru România, la Europenele Under-23