ComenteazăNăscut pe 21 martie 1979, la Siauliai, “Ceapa”, 1,93 m și 88 kg a fost extremă pentru BC Šiauliai, Policija-Gubernija, Astoria Bydgoszcz (Polonia), CSU Asesoft Ploiești (2007-2010) sau Juventus Utena.
Semiprofesionist în liga a treia, plus tenis și padel
Libertatea: Ce faci acum, Ceapa? În 2017, încă mai jucai la Siauliai…
Arvydas Cepulis: Bună ziua, România, salut, Ploiești! Încă joc baschet, dar semiprofesionist. În sezonul trecut, am luat al patrulea titlu de campion cu echipa mea, însă în acest an joc în liga a treia. Lituania e o țară de baschet, avem multe ligi. Acum pot petrece mult mai mult timp cu familia mea, cu copiii mei. De asemenea, acum, pe lângă baschet, o dată pe săptămână îmi place să joc tenis și padel.
Care e prima ta amintire despre România?
Ploieștiul și oamenii pe care i-am întâlnit acolo. Am jucat la Asesoft trei sezoane și jumătate, am cucerit patru titluri de campion și am avut o serie de victorii în playoff, 26 la rând! De asemenea, cu soția mea am făcut multe călătorii în superba Transilvanie sau la Marea Neagră.
Cum ai ajuns la Asesoft?
În 2007, după un sezon bun în Lituania, am așteptat un răspuns de la mai multe cluburi italiene și germane. La un moment dat, agentul meu mi-a spus de varianta România, “țara lui Dracula”. Am semnat până la urmă, șefii clubului au arătat că ei cred în mine și au încredere.
Amintirile celui mai bun aruncător de trei puncte din baschetul românesc: “Cepuli mine”
Cum a fost la început?
Îmi amintesc că de multe ori, mergând în oraș sau în magazine, auzeam ceva de genul “Cepuli mine”. Și de multe ori m-am întors și mă gândeam “de unde naiba mă cunoaște deja lumea, de mă strigă pe nume?”. Apoi am înțeles că e ceva urât, că înjurau…
Ce model de jucător ai avut?
Din 1993 sunt fan Michael Jordan, camera mea era plină de postere, cumpăram toate ziarele și revistele care scriau ceva despre MJ. Când erau la televizor meciurile lui Chicago Bulls, le înregistram…
Ce jucător din campionatul României te-ai impresionat?
Mi-au plăcut toți jucătorii care au jucat cu mine la Asesoft. Niciodată nu m-am uitat prea mult la adversari, m-am concentrat pe jocul meu.
Adversari celebri: de la Sabonis și Valanciunas, la Kirilenko și Gasol
Contra căror jucători mari ai jucat?
Am jucat aproape împotriva tuturor marilor jucători din Lituania – Sabonis, Valanciunas, Macijauskas, Siskauskas, Kuzminskas, dar și contra lui Kirilenko, Fucka, Gasol…
La un moment dat, ai avut ofertă din Spania, de la Akasvayu Girona, dar clubul respectiv a intrat în faliment. Ai regretat că nu ai ajuns în Spania?
Da, a fost o dezamăgire, poate în cariera mea aș fi ajuns la un nivel superior.
186 din 200 de la trei puncte, 46 de aruncări marcate la rând!
Ești încă numit cel mai bun shooter din istoria campionatului românesc. Cum ai ajuns la o astfel de aruncare curată?
Antrenament, antrenament, antrenament. După antrenament, ai nevoie tot de antrenament. Asta e. Apropo, anul trecut, la un antrenament al lui Siauliai, am avut 186 reușite din 200 de aruncări, iar în Franța, am dat 46 de 3 consecutive!
Nu e pasionat de fotbal, “dar poate vă batem joi”
Jucăm la Vilnius, joi, în Liga Națiunilor la fotbal. Te uiți?
Știu că România este o țară de fotbal. dar nu mă prea interesează fotbalul. Poate o să văd jocul la TV. Când am timp, mă uit la finale, Liga Campionilor, Liga Europa, Campionat Mondial…
La fotbal, Lituania ne-a bătut o singură dată, în 2008, 3-0 la Cluj-Napoca!
Îmi amintesc bine ziua. E singurul meci urmărit cap-coadă. Eram la un restaurant din Ploiești, între 50-60 de persoane, și doar doi suporteri lituanieni, eu și prietenul sârb Nikola Ilici, plecat prematur dintre noi, acum șase ani. Am urlat atunci pentru Lituania! Dacă vă vom bate din nou? Poate joi, poate peste 5 ani, poate după 20, nu ți-aș putea spune. La baschet. însă, vă batem sigur…
Cepulis regretă dispariția prematură a antrenorului Vladimir Arnautovici, plecat fulgerător dintre noi, pe 30 mai 2015, la doar 43 de ani: “Tot nu pot să cred că au dispărut și Dado, și Nico Ilici. Ne-au lăsat prea devreme. Dado a fost un antrenor unic, cu care am multe amintiri frumoase și nu-l voi uita niciodată!”
Cepulis mărturisește că încă se uită la baschetul românesc: “Mă uit cine a devenit campion. Din când în când, primesc câteva apeluri sau mesaje de la conducătorii români, îmi cer sfaturi sau sugestii despre jucătorii de baschet. Tamulis, un compatriot, tocmai a venit la CSU Sibiu. Toți jucătorii lituanieni sunt buni”.
Investește la bursă!
Arvydas investește la bursă: “Nu știu dacă am câștigat bani mai mulți ca-n sport. Dacă aș fi jucat la cazinou, poate! Pasiunea s-a născut acum 10-12 ani, am citit câteva cărți despre finanțe, apoi am făcut câteva investiții inspirate”.
Baschetbalistul lituanian are gemeni, băiat și fetiță, de 7 ani. Băiatul joacă baschet de la 3 ani.