Dacă UEFA, care a acordat Bucureștiului dreptul de organiza patru meciuri pe Arena Naţională la Euro 2020, nu renunță la condiţia să avem o legătură feroviară (subterană sau supraterană) între Bucureşti şi Aeroportul Henri Coandă Otopeni, Euro 2020 va fi un vis frumos pentru România.
În Fişa proiectului de investiţii menţionat, în dreptul propunerii de alocare bugetară pentru 2016 figurează cifra ”zero”. Abia pentru anul 2017 (când Dan Costescu nu va mai fi ministru al Transporturilor) este prevăzută o alocare bugetară de 44,76 milioane de lei.
În luna septembrie a anului trecut, oraşul Bucureşti a fost desemnat, la Geneva, de membrii Comitetului Executiv al UEFA, să găzduiască, pe Arena Naţională, patru meciuri, trei din faza grupelor şi unul din optimile de finală, în cadrul turneului final al Campionatului European de fotbal din 2020, alături de alte 12 oraşe.
Atunci când a decis acest lucru, UEFA a pus şi unele condiţii autorităţilor centrale şi locale de la Bucureşti. Cea mai importantă dintre acestea consta în asigurarea, până în 2020 a unei legături feroviare (supraterane sau subterane) între Aeroportul Henri Coandă şi centrul oraşului.
Oficialii UEFA remarcau conexiunea deficitară dintre aeroport şi Bucureşti, mai exact Arena Naţională. Până acum nu s-a mişcat mai nimic în acest sens, şi mai sunt doar patru ani până la marele eveniment fotbalistic.
În atari condiţii, singura speranţă pentru ca Bucureştiul să fie legat de Aeroportul Otopeni printr-o conexiune feroviară este prelungirea până la aerogară a liniei ferate existente.
Este o variantă mult mai ieftină şi a cărei construcţie ar dura mult mai puţin. În momentul de faţă, trenul care pleacă din Gara de Nord din Bucureşti opreşte la un peron în câmp, de unde călătorii sunt preluaţi de microbuze, pe o distanţă de trei kilometri, şi duşi la aeroport.