de Andrei Crăițoiu
„Fără 7 mai probabil eram un simplu portar, unul oarecare… Nu mai eram atât de cunoscut, nu mai mă oprea lumea pe stradă și nu mai dădeam autografe”, e dezvăluirea lui Helmuth Duckadam la 33 de ani de la „un moment magic, cel mai important din viața mea”.

Au trecut 33 de ani de la cea mai mare performanță din fotbalul românesc! Seara fabuloasă în care Steaua a scris istorie!

Helmuth Duckadam, sărutând Cupa Campionilor Europeni abia cucerită

În acea seară, pe stadionul Ramon Sanchez Pizjuan, la Sevilla, în sudul Spaniei, fotbalul românesc intra pentru totdeauna în istorie. Lăcătuș și Balint au fost cei care au marcat și-au scris istorie pentru România. „Neaşteptatul triumf al Stelei, care va fi legat întotdeauna de Duckadam, nu trebuie să fie tratat ca o curiozitate”, au scris atunci britanicii de la Reuters.

Emerich Ienei, antrenorul de atunci al roș-albaștrilor își amintește: „Iordănescu mi-a zis: «Nea Imi, eu sunt și antrenor secund, ar fi urât să ratez tocmai eu» . Pe Pițurcă îl schimbasem, că altfel ar fi executat el un penalty. A refuzat Radu II, care era un executant foarte bun. «Nea Imi, abia am intrat în joc, nu mă simt în stare». Au venit la mine Lăcătuș și Balint: «Batem noi și îți câștigăm Cupa!»”. Cei doi au fost singurii care au marcat!

Marius Lăcătuș dezvăluie: „Când Helmuth a parat al patrulea penalty ne-am descătuşat, deşi nu pricepeam prea bine ce-am câştigat. De-abia în ţară, la aeroport, văzând lumea fericită acasă, am realizat momentul, nu când am ridicat cupa. Era o apăsare pe noi, la hotel nici nu am gustat din şampania aceea”. Peste 10.000 de oameni au venit la aeroport în aceea seară să-i primească pe steliștii.

Cum au relatat momentul ziarele vremii

Una din cele mai ilustrative definiții ale dictaturii. A doua zi după finală, pe pagina întâi a ziarului „Sportul”, „Gazeta Sporturilor” de azi, apărea doar în bază performanța Stelei, restul fiind ocupat de un discurs al dictatorului Nicolae Ceaușescu.

Au trecut 33 de ani de la cea mai mare performanță din fotbalul românesc! Seara fabuloasă în care Steaua a scris istorie!

„Sportul” a avut un articol mic în subsolul paginii

„Duckadam – La figura del partido. Mereu rapid şi sigur, a intervenit decisiv de fiecare dată când poarta a fost în pericol. Iar la dramatica serie de 11 metri a demonstrat că are nervi de oţel şi curaj. A blocat patru penaltyuri cu o precizie uimitoare”
El Mundo Deportivo, ziar Spania

„Barca nu s-a putut desprinde de presingul rival şi a alergat mai mult decât mingea, în timp ce Steaua a culcat balonul în iarbă, a filtrat fiecare acţiune, a legat pasele şi, chiar dacă a ajuns mai puţin în careu, a fost mai periculoasă. Iar la sfârşit, exact când era nevoie, l-a avut pe el, pe Duckadam. Eroul”
Marca, ziar Spania

„76.000 de suporteri între speranță și deznădejde, 75.000 de suporteri uluiți după 137 de minute. Numai mâna de fani români, 1.000 la număr, și-a sărbătorit eroul: Helmuth Duckadam, portarul Stelei București. Patru, toate patru penalty-urile catalanilor le-a apărat. El a fost «diavolul» de la Sevilla”
Kicker, revistă Germania

„Steaua a cîştigat împotriva oricărui pronostic, dar nu și contra logicii. Performanță istorică. Trofeul e în mâinile uriaşului hipnotizator, eroul unei nopţi pe care nimeni n-a putut-o uita la Bucureşti”
Tuttosport, ziar Italia

Au trecut 33 de ani de la cea mai mare performanță din fotbalul românesc! Seara fabuloasă în care Steaua a scris istorie!

Suporterii i-au așteptat la aeroport pe steliști

Libertatea vă dezvăluie astăzi povești care vor rămâne în istorie și care au avut loc acum 33 de ani, înainte de Steaua – Barcelona

MESAJUL LUI EMERIC IENEI DIN VESTIAR

Au trecut 33 de ani de la cea mai mare performanță din fotbalul românesc! Seara fabuloasă în care Steaua a scris istorie!

Gabi Balint a dezvăluit discursul pe care Emeric Ienei l-a avut în vestiar înaintea meciului cu Barcelona: „Măi băieţi, am ajuns aici datorită vouă. Voi singuri v-aţi făcut drumul ăsta. Am crezut tot timpul în voi și cred în continuare. Dacă ne facem jocul nostru, ăla pe care îl știm, ăla pe care l-am făcut până acum, o să reușim. Nu avem nimic de pierdut. Am trecut prin atâtea împreună încât nu are nimeni să ne reproșeze nimic dacă pierdem. Dar nu o să pierdem. Eu vă garantez. Vă cunosc prea bine și știu de ce sunteţi în stare. Și ce dacă joacă cu 50.000 de suporteri în tribune? Gândiţi-vă că voi aveţi câteva milioane acasă în faţa televizoarelor. Puteţi intra în istorie și să rămâneţi acolo pe veci. E șansa voastră. Încercaţi să ţineţi cât mai mult mingea în cadrul echipei. Mingea nu obosește. Pasaţi-o! Și nu uitaţi că din atacul nostru ne construim defensiva. Moţăţei, Belo, Bumbi și Ilie, aproape de adversari. Îi călcăm pe ochi, dar în limita regulamentului! La mijloc, Gabi și Miţi, daţi drumul repede la minge! Nu încercaţi acţiuni individuale departe de poarta adversă. În ultimii 30 de metri aveţi toată libertatea. Dacă avem penalty, bate Miţi. Vă doresc baftă și vă rog, încă o dată, aveţi încredere în voi!”.

TEOHARIE COCA-COZMA A FOST INSTRUIT

„Lăcătuş trebuie să înscrie… Lăcătuş va înscrie!”. „Hai, Duckadam!”. „Duckadam apără… Suntem finalişti… Am câştigat Cupa… Cupa Campionilor Europeni este la Bucureşti!”. Teoharie Coca Cosma, comentatorul finalei de la Sevilla 86 a intrat în istoria fotbalului românesc prin aceste replici. „Am comentat finala pentru că făcusem acelaşi lucru cu întreg traseul Stelei. Un singur meci n-am transmis, cel de la Budapesta, cu Honved, pentru că existau temeri că ar putea apărea lozinci cu care Partidul să nu fie de acord. Am ajuns în dimineaţa meciului la Sevilla. Fără bani, fără cazare. Cu sandwichuri în pungă”, spune comentatorul. Înainte de a pleca din România Coca-Cozma a primit reguli din partea Partidului Comunist Român. „Mi s-a făcut instructajul şi mi s-a spus că atunci când camerele televiziunilor îl vor arăta pe Regele Spaniei, Juan Carlos, să nu pomenesc nimic de el, să tac. Motivul? Se presupunea că lângă el va sta Ilie Ceauşescu şi automat trebuia să zic şi de el ceva, iar în România, Ceauşescu era unul singur. În rest, ştiam ce am voie să spun şi ce nu, funcționa un fel de autocenzură”.

ECHIPAMENTUL ADUS NOAPTEA DIN FRANȚA

Steaua a evoluat în finala din 1986 într-un echipament inedit, de culoare albă. Cu 24 de ore înaintea meciului, acesta încă nu sosise în Spania, el fiind adus aproape de miezul nopţii de o firmă direct din Franţa. Iordănescu, deşi fusese trimis la culcare de Ienei, n-a urcat în cameră până nu a văzut şi n-a îmbrăcat preţ de câteva zeci de secunde tricoul. Andrei Vochin a descris în cartea „SuperSteaua” evenimentele care au contribuit la vestimentaţia acestora: „Steliștii urmau să primească două vești, ambele legate de îmbrăcăminte. Cea bună ţinea de costumele de prezentare, care fuseseră comandate în urmă cu două zile la APACA și sosiseră. La sacourile gri și pantalonii bleumarin urmau să asorteze cămăși albe și cravate cu însemnele clubului. Vestea rea se referea la echipamentul de joc. UEFA înștiinţase Federaţia Română că Steaua trebuie să evolueze în alte culori decât cele tradiţionale. Pentru că Barcelona avea tot roșu și albastru! La început, Ilie Ceaușescu nici n-a vrut să audă. Până la urmă, s-au hotărât la tricourile albe. De ce? Fiindcă FC Sevilla, echipa care juca meciurile acasă pe Sanchez Pizjuan, avea același echipament, alb”.

SUPORTERUL ALEXANDRU ARȘINEL

Au trecut 33 de ani de la cea mai mare performanță din fotbalul românesc! Seara fabuloasă în care Steaua a scris istorie!

Alexandru Arșinel a fost șef de galerie în finală

Steaua n-a avut o galerie numeroasă în seara zilei de 7 mai. Pe lângă faptul că era o deplasare lungă şi scumpă, regimul politic îngrădea posibilitatea de a călători. Cu toate acestea, au fost câteva zeci de români, care au ajuns în Spania în preziua meciului. Şeful galeriei roş-albastre a fost nimeni altul decât cunoscutul actor Alexandru Arşinel, un înfocat stelist încă de la finalul anilor ’70.

„Valentin Ceaușescu se implica în susţinerea clubului, aducând jucători. De partea tehnică se ocupa Emeric Ienei, el făcea echipa. Exista acea echipă care nu se împrăştiase în toată lumea. Bucuriile şi satisfacţiile erau altele. Am fost prezent la celebra finală de la Sevilla, din 1986, când au câștigat Cupa Campionilor, dar și la Monte Carlo, în 1987, când au câștigat Supercupa Europei. Așa că în cele din urmă am rămas stelist”, povestea Arșinel. Actorul a jucat și fotbal: „Centru atacant. Dădeam tot timpul goluri. Că loveam, cu piciorul, capul, spatele, mingea intra mereu în poarta adversă. Eram băftos!”.

Finala Cupei Campionilor Europeni 1986

Steaua – FC Barcelona 0-0 (2-0 după penalty-uri)

Au marcat: Lăcătuș, Balint

Steaua: Duckadam – Şt. Iovan, Bumbescu, Belodedici, Bărbulescu – Majearu, L. Bălan (72 A. Iordănescu), Boloni, G. Balint – M. Lăcătuş, V. Piţurcă (107 M. Radu). Antrenor: Emeric Ienei

Barcelona: Urruti – Gerardo, Migueli, J.R. Alesanco, J. Alberto – Marcos, Munoz, Schuster (85 Moratalla), Pedraza – Archibald (106 Pichi Alonso), Carrasco. Antrenor: Terry Venables


Citește și: 

CORESPONDENȚĂ DIN BULGARIA/ Reporterii Libertatea l-au văzut pe Papa Francisc în vizita din Bulgaria și știu secretul unui salut sincer din papamobil. „San Lorenzo” a adus un zâmbet larg

 
 

Google News Urmărește-ne pe Google News