Dacă șefii de la handbal încă ezită și nu angajează un antrenor străin pentru naționala de fete, Federația Română de Squash a reușit să rezolve rapid problema selecționerului. După despărțirea de cehul Rostislav Matocha, a fost angajat Ollie Olabinri. Membru în Comisia Tehnică, englezul a acceptat să pregătească naționala României pentru următoarele 7 luni.
Englezul va pregăti naționala de squash până la sfârșitul lunii septembrie 2015 și va însoți echipa la cele două mari competiții din acest an, Campionatul European de la Ljubljana, Slovenia, din aprilie, și Campionatul Balcanic pe echipe, de la Atena, Grecia (25-26 septembrie), anunță federație pe pagina oficială
Cu o experiență de peste 20 de ani în squash, de 8 ani în România, Ollie va încercă să formeze o echipă competitivă pentru turneul din Slovenia, 22-25 aprilie. El va selecția în urma cantonamentului din 21-22 martie și a Naționalelor, programate o săptămână mai tarziu. Apoi, cei cinci jucători aleși vor intra în ultima fază de pregătire.
Mandatul lui Olabinri la naționala României va cuprinde și Campionatul Balcanic pe echipe de la Atena, 25-26 septembrie 2015.
”Avem foarte puțin timp la dispoziție, dar voi încerca să imprim jucătorilor câteva dintre ideile mele. Cea mai importantă ar fi să reușească să se adapteze foarte rapid cu diferite stiluri de joc. La Europene vom întâlni 5-6 echipe, fiecare cu un anumit stil și o anumită strategie. E important ca jucătorii mei să aibă mereu un plan de rezervă”, e explicat Ollie.
Într-un interviu pentru squasmania.ro, Ollie Olabinri afirma că ”Squash-ul romanesc a evoluat de la sine. Sunt jucători care s-au dedicat în totalitate scopului de a-și îmbunătăți jocul și se poate observa rezultatul muncii lor. Comunitatea squash-ului creste și avem noroc că exista o atmosferă foarte prietenoasă. Jocul fetelor a explodat instant și fetele în mod clar sunt în vizorul dezvoltarii acestui sport, ele experimentând lovituri noi nu numai în meciurile amicale, cât și în meciurile oficiale”.
”Jobul presupune nu numai călătoria în Romania, cât și în afară și valorile pe care le promovează m-au facut să aleg Romania drept casa mea dintre toate țările în care m-aș fi putut stabili. Îmi place să petrec timp de calitate în care să-mi pot dezvolta relațiile interumane”.
”Cel mai recent hobby al meu este să-mi îmbunătățesc abilitățile de a dansa pe muzica latino, trebuie să-mi prind prietena din urmă la acest capitol”, a mai declarat britanicul
”Să nu vă imaginați că avem vreun buget prevăzut! În afară de secretar general și de contabil, toată lumea face muncă benevolă! Ollie e un prieten vechi al nostru și va face muncă pe gratis”, explică George Constantinescu, șeful Federației. Oficialul estimează ”la peste 1.000 numărul de practicanți”, însă, după ce federația s-a pus pe picioare și s-au făcut legitimații, care presupun o cotizație anuală, s-au strâns în jur de 300 de jucători. Ollie a făcut un lot de 12 sportivi pentru Europene, și, de pe urma celui de-al doilea cantonament, ce se va desfășura în București, va definitiva lotul de 5.
Întrebat despre un preț mediu de închiriere pentru o oră de squash la o sală, Constantinescu spune că este vorba de 40-50 de lei pe oră. ”Încercăm să transformă un sport ce pare elitist într-unul de masă”, e obiectivul enunțat de președinte.
Urmează date interesante, culese de pe site-ul federației de specialitate.
Pe locuri, fiți gata, squash! Consumi 1.000 de calorii într-o oră
Cu o istorie de aproape 200 de ani, squash-ul a devenit popular și în România, în ultimul deceniu. În prezent, e practicat pe 6 continente, te ajută să elimini 1.000 de calorii într-o oră, iar în 2003 a fost declarat cel mai sănătos sport din lume de revista Forbes! Squash-ul a fost inventat în 1830, în Regatul Britanic. La școala Harrow, aflată lângă Londra si având o tradiție de jumătate de mileniu, puștii au descoperit că o minge care se deforma la impactul cu peretele producea un joc cu o varietate de lovituri incredibilă si solicita un efort uriaș din partea jucătorilor, care nu-și mai permiteau luxul de a aștepta ca mingea să se întoarcă la ei, așa cum se întâmpla în Rackets, sport jucat la acea vreme în anturajul regelui, dar și în închisori, de către gardienii care doreau să-și omoare timpul. Impactul a fost imens, squash-ul a început să fie practicat in mai multe țări, iar în 1907 s-a înființat Asociația de Squash a SUA, prima asociatie din istoria squash-ului. Au urmat, la scurt timp, Canada, în 1911, apoi țara care practic a inventat sportul între patru pereți, Anglia, un an mai târziu.
Imediat, au apărut și competițiile de amatori. După mai multe confruntări naționale, in 1930 a avut loc primul turneu major: British Open, care în prezent este considerat cel mai prestigios turneu din lume. Turneul a fost câștigat de englezul Charles Read, acesta fiind desemnat oficial: primul câștigător al unui turneu de squash, care apoi și-a apărat titlul de trei ori. Britanicul a primit un premiu care nici la acea vreme nu însemna mare lucru: 100 de lire sterline, bani strânși din bilete și taxa de participare a jucătorilor.
În 2014, premiile totale ale unui turneu au ajuns la 150.000 de dolari! A urmat unul dintre cei mai importanți pași din istoria squash-ului. În 1967, reprezentanții a 7 țări (Australia, Marea Britanie, Egipt. India, Noua Zeelandă, Pakistan și Africa de Sud) s-au întâlnit la Londra și au înființat Federația Internațională de Squash. Trei ani mai târziu, Jonah Barrington, considerat “părintele” squash-ului și unul dintre cei mai buni jucători din istorie, a reușit să pună bazele Asociației Internaționale a Jucătorilor Profesioniști. 1973 a fost primul an cu turnee dedicate exclusiv profesioniștilor, iar in 1976, s-a desfășurat, tot la Londra, prima ediție World Open (Campionatul Mondial de squash), câștigat de australianul Geoff Hunt.
Start în România: 1944!
Primul contact cu acest sport în România a avut loc în 1994. În Cartierul Francez din București s-a construit primul teren de squash, în cadrul complexului Le Club. Liviu Popescu a fost primul jucător si omul care s-a ocupat, în finalul anilor 90, de promovarea acestui sport. Mai tarziu, la începutul anilor 2000, au urmat încă 5 terenuri: 3 la World Class Mariott și 2 în complexul Pescariu Sports & Spa.
De pe Rose Bowl, cel mai tare pe terenul de squash
Basarab Panduru (foto), campion cu Steaua și cu FC Porto in anii 90, component al ”Generației de Aur” a fotbalului românesc, prezent la CM 1994 din SUA cu naționala României, a jucat prima oară squash în 2005, iar timp de 3 ani a fost cel mai bun jucător din România. ”Mă bătea de multe ori la zero!”, își amintește George Constantinescu, președintele Federației. A urmat englezul Ollie Olabinri, care a venit în 2008, iar în prezent se află în Comisia Tehnică a Antrenorilor. În 2010, României i s-a alăturat și Tristan Lewis, un fost jucător profesionist în Australia.
Înființarea Asociației de Squash
Primele demersuri pentru recunoașterea oficială a squash-ului în România au fost facute de Tibor Szabo și Huni Bara, de la Sfântul Gheorghe. Au reușit acest lucru în 2010, iar apoi au încercat înființarea Federației Române de Squash. Abbas Tawil, George Constantinescu și Horia Naumescu, alături de Rosta Matocha și Victor Turea, le-au dus eforturile mai departe și au înființat, în 2011, Asociația de Squash. A fost prima etapă obligatorie pentru crearea Federației.
Ascensiunea și recunoașterea internațională
Au urmat doi ani care au schimbat percepția despre acest sport în România. Au apărut concursurile, clasamentele (primul lider al acestuia fiind George Constantinescu, actualul șef al FR de squash), cursurile de antrenori și arbitri, atragerea jucătorilor și sponsorilor către squash. În octombrie 2012 a avut loc primul campionat național, care a strâns peste 40 de sportivi. La competiția băieților s-a impus Andrei Luchian, iar Florentina Constantinescu a câștigat proba fetelor. S-a continuat cu meciul internațional România – Moldova, iar în 2013, a avut loc cel mai mare și mai important proiect din România: Caravana Squash ASB. O competiție desfășurată pe teren de sticlă, în trei orașe: Brașov, București și Constanța. Investiția s-a ridicat la peste 75.000 de euro, iar bonusul a fost asigurat de prezența olandezului Tommy Berden, numărul 22 în lume în anul 2002.
Primele alegeri din squash
În tot acest timp, s-au făcut eforturi pentru înființarea Federației Române de Squash. 11 cluburi (Asociatia Squash Bucuresti, Tenis Masters, Remat Calarasi, Valahia, Covasna, We Play, Asociatia Clubul Sportiv Nautic Hunedoara, Asociatia Club Sportiv Pieta, Tenis Club Bucuresti, Racketlon, West Side) au participat în aprilie 2013 la alegerea președintelui, a vicepreședintelui, a membrilor Biroului Federal și a secretarului General. A fost a doua etapă importantă, iar rezultatul final a venit în mai 2014, când Ministerul Tineretului și Sportului a aprobat și a recunoscut oficial Federația Română de Squash.
Locul 4 la Balcaniadă
Prima participare a naționalei la un turneu oficial a fost în septembrie 2013. La Campionatul Balcanic pe Echipe. România a fost reprezentată de George Constantinescu, Andrei Luchian, Horia Naumescu și Vasile Hapun. Ne-am clasat atunci pe locul 5, iar adevăratul premiu a fost organizarea următoarei ediții la București. Lucrurile au stat mai bine și am terminat pe locul 4, după o semifinală pierdută dramatic, în fața Croației. În premieră, România a avut și o echipă de fete.
Omul din umbră
Așa cum se întămplă în fiecare domeniu sau sport, partea financiară este un element esential. România a fost norocoasă la acest capitol. A avut parte, din 2012, de suportul lui Abbas Tawil, un iubitor de sport și un om dispus să investească. “Am văzut prima oară un concurs de squash la Marriott. M-am îndrăgostit imediat de acest sport și am decis să mă implic. Lucrurile mergeau foarte bine, dar mi-am dat seama că fără bani nu se poate ajunge la performanță”, a mărturist Abbas, cel care este și președintele de onoare al Federației Române de Squash.
Speranță pentru topul mondial
În acest moment, România are un singur jucător profesionist. Vasile Hapun are 18 ani și a început squash-ul acum 6 ani, sub îndrumarea unui antrenor din Chișinău. Deși născut în Republica Moldova, puștiul a ales să reprezinte România. ”Vreau să le mulțumesc lui Gelu Constantinescu, Horia Naumescu și Abbas Tawil pentru ajutor. La București am toate condițiile pentru performanță, iar țelul meu este să ajung între primii 50 de jucători din lume”, a declarat Vasile, dublu campion național și locul 26 mondial la juniori.
Un ceh a ajutat România
Un rol în dezvoltarea squash-ului în România a venit și din partea lui Rosta Matocha, un fost jucător profesionist din Cehia care s-a dedicat antrenoratului. În această primăvară, Federația Română de Squash i-a oferit postul de selecționer al echipei naționale, iar proiectul s-a concentrat exclusiv pe Campionatul Balcanic pe echipe. După 3 stagii de pregătire, Rosta Matocha a alcătuit 2 echipe de băieți și una de fete. ”Munca și sacrificiile făcute în vară s-au văzut în cele două zile de concurs. Am arătat că putem juca squash de la egal la egal cu cele mai bune naționale. Am câștigat respectul străinilor, iar viitorul sună bine”, a fost concluzia fostului selecționer. “Anul viitor vom deschide un complex olimpic dedicat exclusiv squash-ului. Vom merge în școli pentru a aduce copiii la squash. Ei reprezintă viitorul acestui sport în România”.
În principiu, FR de squash are legitimați 70 de jucători (58 de băieți și 12 fete), are în scripte 4 antrenori și 8 arbitri. În realitate, peste 1.000 de persoane practică squashul în mod organizat.
REGULI
Să joci squash nu inseamnă numai să lovești mingea de squash de perete, ci e nevoie de strategie, tehnică și tactică, pentru ca mingile de squash nu sar ca acelea de tenis.
Serva
Jucatorul care servește stă în spatele liniei de servă trasate pe podea, în dreapta sau în stânga liniei de centru.
Serva este buna daca mingea de squash:
• atinge peretele din fata peste linia de servă și în spatele liniei de mărginește terenul (out line). Este interzis să atingi liniile.
• ajunge în fața liniei de serviciu, pe partea terenului adversarului, fara să atinga peretele din spate
Dacă cel care a servit câștigă servă, trebuie să schimbe partea pe care continuă să joace, alternând stânga cu dreapta terenului, la fiecare servă.Jocul
Dupa o servă, cel care întâmpină mingea de squash o va lovi inainte ca aceasta să atingă podeaua a doua oară, direct sau indirect, sau să iasa din teren.
Astfel, jucatorii vor lovi pe rand mingea pana cand unul dintre ei va gresi.
O minge poate lovi oriunde peretele din spate daca intai loveste podeaua, altfel se considera „out” ( afara din teren).
O interventie neintentionata determina ceea ce numin un „let”—serva de rejoaca.
Scorul
Punctele sunt obţinute dacă în timpul jocului:
• Cel care primeşte mingea nu reuşeşte să o lovească înainte ca ea să fi lovit podeaua de 2 ori.
• Dacă cel care primeşte serva trimite mingea în afara terenului.
• Dacă cel care primeşte serva nu reuşeşte să lovească peretele frontal.
• Fault: se consideră fault atunci când cel care primeşte mingea îl blochează pe cel care serveşte în încercarea sa de a câştiga punctul.
De obicei, se utilizeaza Sistemul de punctaj PARS – fiecare minge jucată se consideră punct, indiferent cine câștigă Fiecare servă jucată va aduce un punct unuia dintre jucători. Meciurile se joacă până la 11 puncte (dacă scorul ajunge la 10-10, se joacă la 2 puncte diferență).
Echipament squash
Rachete squash
Rachetele squash au dimensiunile maxime de 686mm (27.0 in.) lungime si latime de 215 mm (8.5 in.), cu o arie maxima de racordaj de 500 cm patrati (approx. 90 sq. in.). Greutatea maxima permisa este de 255 de grame, dar majoritatea au o greutate intre 110 – 200 grams (4-7 oz.).
Mingii de squash
Mingiile de squash au un diametrul intre 39.5 mm si 40.5 mm si o greutate de 23-25 grams. Sunt facute din 2 straturi de cauciuc. Sunt folosite mingii de squash diferite in functie de conditiile atmosferice, temperaturi si standarduri de joc. Jucatorii de squash mai experimentati folosesc mingi mai lente, care au o saritura mai mica. In functie de compozitia cauciucului din care este facuta, o minge de squash are propietatea de a sari mai mult la temperaturi mai mari. Punctele mici colorate de pe minge indica nivelul dinamicitatii (saritura) si ca atare felul de joc pentru care se potrivesc.
Există aproximativ 13 milioane de jucători Squash la nivel mondial. În SUA există peste 1.100 de locații în care se găsesc terenuri de squash și peste 2.700 de terenuri individuale. La nivel mondial, există mai mult de 50.000 de terenuri.
Aerosquash Baneasa are 5 terenuri, iar programul asigura o buna repartizare a jucatorilor in cursul zilei si a saptamanii.
Cine sunt cei mai mari jucători din toate timpurile?
Numele marilor campioni din toate timpurile includ dinastia Khan (Hashim, Azam, Sharif, Jahangir, Jansher), toți din Pakistan; Jonah Barrington din Marea Britanie, Geoff Hunt, Australia, Mark Talbott, din SUA, Peter Nicol, Scoția, Jonathan Power, Canada, Heather McKay și Sara Fitz-Gerald, Australia. Si dumneavoastra puteti ajunge pe aceasta lista…
In Bucuresti avem deja 4 locatii unde se poate juca squash si de asemenea in orasele mai mari: Iasi, Cluj Napoca, Bacau, Sibiu, Brasov, Timisoara, Oradea.
Totul este mic, in afara efortului pe care-l depui si a costurilor unui astfel de hobby. Pentru ca nu sta la indemana oricui sa plateasca (in Bucuresti) un abonament de 1.200-1.400 de euro pe an (full time) sau 800-900 de euro (day time – pana la ora 16.00). O singura intrare la o astfel de sala costa in jur de 30 de euro/ora/persoana (doar terenul) si 10 euro inchirierea rachetei. Alaturi de beneficiile imediate (toni¬fierea corpului la nivelul bratelor si al picioarelor) squash-ul constituie una dintre cele mai bune practici pentru a scapa de kilo¬gramele in plus.
Astfel, pentru a-ti cumpara un echipament complet de squash (o racheta, set de trei mingi, pantofi, oche¬lari de protectie, bidon de apa, geanta speciala etc.), trebuie sa faci o investitie la inceput de cel putin 450 de lei, suma care poate ajunge pana la 2.500 de lei, in functie de marca aleasa.Informații preluate de pe site-urile frsquash.ro și squashmania.ro.