ACTUALIZARE. Rezultate finale DiaEuro 2018.

Finala
Bosnia și Herțegovina – Croația 5-0

Meciul pentru bronz
Ukraine – Slovacia 3-0

Locul 5
Rusia – Italia 3-2

Locul 7
Belgia – Macedonia 1-9

Locul 9
Ungaria – Portugalia 0-1

Locul 11
Marea Britanie – Slovenia 3-0
Slovenia nu a putut alinia 5 jucători valizi.

Locul 13
România – Bulgaria 5-1

Locul 15
Kîrghizstan – Uzbekistan 3-5

Locul 17:
Polonia – Kîrgîzstan 14-2
Polonia – Uzbekistan 4-0

ACTUALIZARE 28 iulie. România – Uzbekistan 6-0, în meciul pentru locurile 13-16. ”Tricolorii dulci” vor juca pentru locul 13

––––

Repartizată în grupa B, tricolorii au cedat cu Croația (1-4), au învins Uzbekistan (7-1) și aui pierdut dramatic în meciul decisiv de calificare în sferturi în fața Ucrainei, 0-1, gol primit cu câteva minute înainte de final.

Românii ”dulci”, cum li se spune fotbaliștilor acestui lot, au jucat joi, 26 iulie, împotriva Marii Britanii, în turneul pentru locurile 9-16, fiind învinși cu 3-0 (toate goluri încasate după minutul 34; se joacă două reprize de 20 de minute). Vor evolua mai departe pentru locurile 13-16.

VIDEO, AICI

Precedentele câștigătoare Dia Euro
2012 (în Ucraina): Croația
2013 (Croația): Ungaria
2014 (Ungaria): România
2015 (România): România
2016 (Bosnia și Herțegovina): Bosnia și Herțegovina
2017 (România): Croația

La acest turneu a participat un număr record de echipe, 17.

Psihologul Cristina Petruț, ea însăți diabetică, e conducătorul delegației României în Slovacia și a povestit: ”A fost greu cu participarea, am reușit să strângem banii pe ultima sută. Ne-a ajutat Novo Nordisk. și Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli metabolice. Am avut nevoie de 5-6.000 de euro”.

Lotul s-a strâns greu și conține doar 10 jucători, în condițiile în care putea fi înscriși 12 sportivi. ”Nici antrenor nu am avut, eu sunt trecută pe foaia tehnică în dreptul poziției respective! În realitate, Stelian Cerna, unul dintre fotbaliști, a îndeplinit acest rol. N-am avut bani de antrenamente, de pregătire, a fost un dezavantaj și asta s-a văzut în rezultate”, completează Cristina Petruț.

”Am încercat să luăm legătura cu FRF, dar nu am reușit să intrăm în contact cu nimeni. Nici pe email nu am primit nici un răspuns. Aveam de la Federație 10 tricouri, primite înaintea DiaEuro 2015, de la Cluj-Napoca, tot cu ele am jucat. Le-am mai tăiat mânecile, le-am mai cusut, suntem fete descurcărețe aici. Pe de altă parte, ne-ar fi fost de mare ajutor niște fonduri strategice de la FRF, măcar pentru câteva antrenamente. Și un tehnician era util! Ce însemna 2.000 de euro pentru FRF?”, povestește psihologul Petruț.

Activitatea fizică în rândul persoanelor cu diabet zaharat constituie unul dintre cei trei piloni (alături de dietă și de tratamentul medicamentos și/sau cu insulină) care asigură succesul tratamentului acestei afecțiuni. Orice persoană cu diabet zaharat are recomandarea de a face activitate fizică minimum 30 min/zi. Sunt recomandate în special jogging-ul, mersul pe bicicleta, mersul în ritm mai alert, înotul. Dar orice sport poate fi practicat de către aceștia dacă, în prealabil, se face o educație riguroasă și aceștia au un bun control glicemic. Daca persoana trece și de vizita medicala efectuată de către specialiștii de medicină sportivă, nu există nici o piedică în practicarea efortului de performanță.

Scopul proiectului Dia-Romania care mi l-am asumat în 2013, ca manager al echipei Dia-Romania, a fost acela de a demonstra că se poate face sport de performanță chiar de către persoane cu diabet tip 1 cu prize multiple de insulină. Totodată, cu cât schimbăm mai des membrii echopei, cu atât mai mulți tineri pot să învețe cum să-și controleze diabetul în perioadele în care fac sport și, de ce nu, să își demonstreze performanțele care le pot obține, pentru incurajarea lor. Dovada a fost că cinci tineri noi cu DZ tip 1 au fost selectați în echipă, iar pentru la anul avem tineri care doresc să faca parte din echipa, dar care acum au sub 18 ani. Dorința noastră vizavi de acest proiect este de a avea mereu noi membri ai echipei, care, la rândul lor, pot să-și demonstreze capacitățile, să poată beneficia de schimburi de experiența cu tineri din alte țări, să poată socializa și lega prietenii” – Președintele Federațiilor Asociațiilor Diabeticilor din România, Maria Mesaroș, managerul echipei

”Medicii de medicină sportivă ar trebui instruiți în această direcție, să nu se teamă de a da acordul pentru practicarea unui sport de performanță cât timpul persoană cu diabet are un bun control al bolii. Unii pun viza pentru un sportiv care ia cine știe ce pastile ce ies pozitiv la controlul doping sau pentru alții care mor pe teren din cauza unor suplimente necontrontolate, și refuză diabeticii! E discriminare! În Anglia, Germania sau Spania sunt bolnavi de diabet în primele ligii de fotbal. De ce nu am putea și noi să producem campioni mondiali și olimpici cu diabet, cum a reușit Marea Britanie cu Steve Redgrave – 14 medalii olimpice si mondiale la canotaj sau SUA, cu înotătorul Gary Hall jr – 10 medalii olimpice?, se întreabă retoric Daniel-Tudor Cosma, 30 de ani, medic rezident de diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, la Centrul Clinic de Diabet Cluj-Napoca, în același timp și doctorul naționalei de futsal pentru persoane cu diabet. Doctorul e și cel care a fost coordonatorul proiectului DiaEuro 2015.

Medicul de diabet afirmă că activitatea fizică are numeroase beneficii pentru persoanele cu diabet: ajută la obținerea unui control mai bun al bolii – scade cantitatea de insulină zilnică, poate duce la reducerea dozei de medicamente orale, ajută la scaderea valorilor grăsimilor din sânge, duce la scăderea valorilor tensiunii arteriale și îmbunătățirea tonusului cardio-vascular, îmbunătățirea tonusului fizic și psihic și îmbunătățirea relaților sociale.
”Jucătorii trebuie să aibă un diabet fără complicații, deoarece, în unele cazuri, sportul e contraindicat. N-am avut nici un fel de problee. Cu noi este și Diana Morariu, medic rezident la Cluj-Napoca, a făcut o treabă extraordinară. Ne-am atins obiectivul, am demonstrat că se poate face sport, adaugă Cristina Petruț.

”Organizarea din Slovacia? Se putea si mai bine! E efort mare financiar. Până la urmă, totul e în regulă. Am mai văzut picioare și nas rupt, dar nu la noi în echipă!” – Cristina Petruț

Măsurile luat pentru sportivii diabetici

”E obligatoriu înainte de efort, în timpul, la sfârșitul și la câteva ore după terminarea efortului. La orice simptom al jucătorului, acesta își determina glicemia. De asemenea, se scad dozele de insulină la masă, înainte și după efortul fizic. Se consumă hidrați de carbon, glucide, în timpul efortului fizic – suc, batoane, dulciuri, pentru a menține constant nivelul glicemiei. Se va face o hidratare corespunzătoare în funcție de intensitatea, durata efortului fizic, dar se va ține seama și de condițiile din mediul ambiant etc. În fiecare seară, toți sportivii erau verificați dacă și-au făcut injecțiile, dacă și-au respectat tratamentul.” – Daniel Cosma

Diabetul, ca un blestem

Câțiva dintre fotbaliștii naționalei persoanelor cu diabet joacă la nivel de amatori, la liga a patra. Din loto nu mai fac parte căpitanul Vida, Palade, cel mai bun jucător la CE din 2014, sau golgheterul Ionuț Onciu. Acum,. cel mai bun jucător a fost Cosmin Epute, de la CSM Reșița. Pentru unii dintre fotbaliștii naționalei, diabetul a căzut ca un blestem. Când antrenorii sau medicii echipelor în care evoluau au aflat că au diabet, le-au sugerat să se retragă, din cauză că sportul este ”periculos” pentru ei! Unii au trecut prin episoade depresive, dar au reușit să se ridice, să se integreze. Toti muncesc și își plătesc taxele și impozitele.

7 fotbaliști la prima selecție

Prima selecție pentru acest lot a avut loc în 2013. S-a făcut prin anunțuri pe site-uri de socializare. ”Au răspuns doar 7 băieți. Cu ei am mers la Europeanul din Croația și am terminat pe 6”, spune antrenorul Mocan. Treptat, s-a construit o echipă plină de ambiţie şi cu dorinţa imensă de a se afirma pe plan european. Iar cei 10 tineri ”dulci” ai echipei s-au luptat sub motto-ul ”Nimic nu este imposibil atunci când crezi cu adevărat”.
Mesajul Dia România: ”Diabetul ne poate constrânge uneori libertatea, ne poate cere uneori prea multe, dar niciodată nu ne poate lua ambiţia, dorinţa, devotamentul pentru cauza noastră si succesul”.

 
 

Urmărește-ne pe Google News