Comentează“În viaţa mea, a trebuit să formulez numeroase recomandări referitoare la impactul pe care îl au altitudinea, decalajul orar, căldura excesivă sau poluarea asupra practicării sportului. În cazul COVID-19, nu mai este vorba de medicină, ci de viaţă sau de moarte… şi am sperat că sănătatea va însemna mai mult decât banii. Trebuie însă să constat că nu este cazul…”, a declarat DHooghe.
Când economia bate fotbalul
“În lunga mea carieră, am constatat întotdeauna căsătoria dificilă între medicină şi economie… Iar de multe ori economia a avut câştig de cauză în faţa sănătăţii”, a explicat medicul din Bruges, 74 de ani.
Fiecare federaţie naţională a luat măsurile sale, ţinând cont de presiunea UEFA şi a drepturilor TV.
Decizia “înțeleaptă din Belgia” și “cobaii din Anglia”
“Încă din prima zi, am spus că Liga profesionistă belgiană a luat o decizie înţeleaptă încheind totul. Recomand prudenţa şi evident că sunt dezamăgit să văd că unii reîncep deja. Poate sunt însă singurul care gândeşte aşa. Sper că mi se vor alătura şi alţii săptămânile viitoare şi că raţiunea va câştiga”, a mai spus specialistul.
Unii fotbalişti în Anglia au spus deja că au avut sentimentul că sunt folosiţi drept cobai… şi îi înţeleg. Evident că sper să mă înşel…, dar tare mă tem că doar o catastrofă umană, ca moartea unui om, va face ca lumea fotbalului să deschidă ochii. Sper că nu vom ajunge până acolo.
Michel DHooghe
Pericolul accidentărilor
Dincolo de aspectul sanitar, reluarea precipitată a unor competiţii pune şi problema nivelului fizic al jucătorilor.
“M-am temut de asta… şi constatăm deja: sunt jucători care se accidentează imediat după reluarea antrenamentelor. Jucătorii aceştia au rămas inactivi două-trei luni şi încercăm să-i readucem în formă în două săptămâni! Eu practic de 50 de ani medicina sportivă: pregătirea trebuie făcută în şase sau şapte săptămâni. Altfel, ajungi la accidentări musculare sau la nivelul tendoanelor, cum se întâmplă acum”, a comentat DHooghe.