Baiatul de bronz

Toti trei au trecut „din prima” la 2,20 si la 2,25 m si au ratat la urmatoarea inaltime. Pe primele doua locuri au terminat suedezul Holm (2,35 m) si rusul Ribakov (2,32 m).
Medalia are o istorie ascunsa. Imediat dupa ce a ratat si a treia incercare la 2,29 m, fiind, deci, eliminat, Vasilache a plecat spre vestiare. in acel moment era pe locul trei, la egalitate cu Baba si Mason, dar jamaicanul, unul dintre favoriti, renuntase sa sara la 2,29 m, urmand sa-si incerce sansa direct la 2,32 m. Cum stefan nu-si putea imagina ca acesta va rata, a plecat convins ca a ramas langa podium, lucru pe care l-a si recunoscut in zona mixta: „Asta e, am ratat bronzul, insa nu disper. Oricum, e foarte important ca am intrat in finala, prima din cariera”.
Intre timp, Mason rateaza prima incercare la 2,32. „O trece pe a doua”, spune romanul, insa incepe sa se uite cu interes la monitorul cu rezultatele „live”, aflat la aproximativ 8 m in fata sa. „Hai inapoi in sala, sa-l vezi cum sare”, i se propune. „Vrei sa mor de inima? Stau aici”, raspunde. intre timp, jamaicanul doboara a doua oara stacheta. „Mama, cat ghinion am! Sa vezi ca o trece din ultima incercare”, spune stefan.
Pana ce Mason sa treaca la cea de-a treia incercare (pe care nu a mai efectuat-o, deoarece i-a sarit genunchiul de la piciorul de bataie si a fost dus direct la spital, lucru pe care Vasilache nu avea de unde sa-l stie), romanul decide ca e timpul sa se convinga singur ca e inca pe locul trei: „Eu tot nu cred”. Sare peste mesele ce imprejmuiesc zona mixta, merge la monitorul-minune si isi cauta cu degetul numele pe ecranul cu rezultate. in acest moment, proba de saritura in inaltime e intrerupta cateva minute pentru disputarea finalei masculine de 60 m garduri. Acest lucru nu este specificat nicaieri pe respectivul monitor, nici faptul ca jamaicanul care putea sa ii „fure” bronzul era deja afara din concurs. Dupa ce asteapta un minut aproape nemiscat, ca Mason sa sara, stefan hotaraste sa urce la antrenorul sau. „Hai ca va las, ma duc in tribuna, la antrenor. Poate pana atunci se decide ceva”, mai spune stefan Vasilache, neavand de unde sa stie ca deja intrase in istoria atletismului romanesc.

Recomandări

Copiii-eroi în revoluția din 1989: uciși accidental, pentru că au protestat contra lui Ceaușescu sau împușcați ca „teroriști” la intrarea în era Iliescu

„Sunt inca sub soc”
Pe – de acum medaliatul cu bronz – stefan Vasilache l-am gasit o ora si jumatate mai tarziu, in holul hotelului Ibis, acolo unde este cazata delegatia Romaniei. Bine-dispus, el era inca sub socul rezultatului si a spus ca pana nu se vede cu medalia la gat – festivitatea de premiere a fost programata ieri – nu crede ca a terminat pe locul trei.
Libertatea: Cum e, stefane, sa castigi o medalie la Campionatele Mondiale?
stefan Vasilache: Deocamdata nu-mi dau seama, sunt inca sub soc. Sunt emotionat, nu-mi vine sa cred. E cea mai mare realizare a mea, mi s-a indeplinit un vis.
Ce simteai cand te uitai la monitor in zona mixta?
Eram suparat ca nu trecusem la 2,29 m si nu stiam pe ce loc sunt. Mai mult, nici in acele momente nu speram la o medalie. Sunt inca reticent la aceasta idee si de aceea, pana nu ma vad cu medalia la gat, nu cred ca am terminat pe podium. Sunt putin debusolat, recunosc.
Acum un an erai implicat intr-un scandal care a facut multe valuri…
Da, e adevarat, insa scandalurile, ca si bucuriile, fac parte din viata. Uneori se mai si exagereaza, cert este ca eu le-am trecut pe toate si, de acum inainte, sper sa am parte doar de bucurii.
Sarbatoresti in vreun fel succesul?
Nu, pana nu vin cu medalia la gat nu sarbatoresc nimic. Apoi, acasa, impreuna cu prietena mea, voi sarbatori. Oricum, vreau sa ii multumesc in mod special antrenorului meu, Cristian Popescu, caruia ii datorez 99% din aceasta medalie. El m-a facut ce sunt.
Te gandesti deja la Jocurile Olimpice?
Mai e pana atunci, dar evident ca da. De fapt, ma gandesc sa trec de calificari.
Pentru tine este mai usor sa concurezi afara decat in sala?
Pana sa incep sa lucrez cu Cristi, imi era mai greu afara, pentru ca nu aveam orientare. Apoi, am inceput sa-mi imbunatatesc performantele si anul trecut am reusit sa sar 2,30 m.
Care-i obiectivul tau pentru 2004?
E destul de greu de spus, dar eu as vrea sa reusesc sa sar in mod constant peste 2,30 m. Apoi, vom putea ataca si inaltimi mai mari.

Urmărește-ne pe Google News