Baschetbalistul Mike Jones: „Chiar si dupa tragedia lui Hardy, americanii nu se vor feri de România”

Libertatea: Îl cunoşteai pe Chauncey Hardy?
Mike Jones: Nu l-am cunoscut personal, însă am auzit numai lucruri bune la despre el. Am urmărit câteva filmuleţe pe youtube, era un baschetbalist talentat şi părea un tip liniştit.
Ai luat legătura cu alţi jucători americani din Divizia A?
Da, am vorbit cu o parte dintre ei. Chiar dacă nu mă cunosc personal cu toţi, în afara terenului formăm o mare familie. E tragic ceea ce s-a întâmplat. Am fost sunat şi de câţiva foşti coechipieri din Colegiu, de la Maryland, şi păreau destul de îngrijoraţi. Le-am explicat că eu sunt bine şi îmi văd, în continuare, de treabă. Cu următoarea ocazie, voi sta de vorbă cu LeVar Seals (n.r. fost coechipier al lui Hardy la CSŞ Giurgiu), cu care mă cunosc încă de acum trei ani, de la prima experienţă la Asesoft. Sigur ştie mai multe amănunte.

Recomandă străinilor să evite provocările

 
În urmă cu trei ani, când ai ajuns prima dată la Ploieşti, şi pentru tine a existat un „moment zero”, în prima ligă din România. Ţi-a fost greu atunci să te adaptezi, să comunci cu băieţii, să ieşiţi în oraş împreună?
Sincer, nu a fost vorba de vreun conflict de când mă aflu aici. Şi în urmă cu trei ani ieşeam des împreună, la fel ca acum, de altfel. Lucrurile nu s-au schimbat prea mult din acest punct de vedere. Jucăm, câştigăm şi sărbătorim împreună. Aşa este cel mai bine. Evităm, din start, orice gen de situaţii neplăcute.
Cum îţi petreci timpul liber la Ploieşti?
După meciuri, luăm cina la restaurant, după care petrecem câteva ore în oraş. Mai bem şi o bere, fără a întrece însă măsura. Suntem maturi pentru a ne purta singuri de grijă.
Crezi că jucătorii americani se tem, în acest moment, să vină să joace în România?
Nu, nu cred că poate fi vorba de aşa ceva. A fost, pur şi simplu, o întâmplare nefericită. Dacă îmi aduc bine aminte, la prima mea experienţă în Divizia A, s-a petrecut ceva asemănător cu un handbalist român (n.r. Marian Cozma), în Ungaria. Aşadar, se poate întâmpla oriunde. Important este să eviţi, din start, provocările şi acest gen de situaţii.
A jucat din Turcia până în Venezuela
Mike Jones (1.87 m, 80 kg), unul dintre cei mai spectaculosi baschetbalisti care au imbracat tricoul alb-albastru, s-a întors la Ploieşti în această vară. Absolvent al Universităţii Maryland, „MJ” era considerat urmaşul lui Lebron James. El deţine şi azi un record greu de egalat, realizat în 2006: 9 aruncări de trei puncte într-un singur meci. Dezamăgit că nu a fost draftat, Mike a decis să plece în Europa, evoluând la Mersin (Turcia), Apoel (Cipru) şi Asesoft (2008-2009). Şi-a încercat apoi norocul în Argentina, la Penarol şi Rivadaria, şi în Venezuela, la Guaiqueries de Margarita. Grav accidentat la genunchi, americanul a stat, o bună perioadă, departe de terenul de baschet, revenirea sa pe parchet producandu-se în aprilie, după ce a primit răspunsul favorabil al medicilor de a-şi continua cariera.
Se linge pe degete după mămăliguţă şi sarmale
Jones a fost dat pe brazdă de colegii săi români, care l-au forţat să renunţe să mănânce la fast-food, obişnuiţă a „yankeilor”. Mike a ajuns să fie mort după bucatele tradiţionale românesc. „Rup în două sarmalele şi mămăliguţa cu brânză şi smântână”, recunoaşte fundaşul de 27 de ani.
Ce spun alţi americani din Divizia A despre tragedia de la Giurgiu
Kyndall Dykes (U Mobitelco Cluj): „Am trecut şi eu prin situaţii neplăcute la Cluj, dar e important să ştii să stai deoparte, să găseşti soluţia. Sunt oameni care se uită altfel la noi, dar sunr calm, să nu intru în belele. Totuşi, dacă nu-mi păstram cumpătul, se putea ajunge şi la agresiuni. Hardy nu cunoştea România, , din păcate. E şocant, nu-mi venea să cred când am auzit ce i s-a întâmplat. Pe de altă parte, nu poţi spune nici „vin să joc, dar după meciuri stau în casă”. Am un mesaj pentru jucătorii din ţară: să aibă grijă, dacă ies după meciuri, să fie împreună cu colegii. Nu cred că în viitor se vor speria americanii, să nu mai vină în România. Astfel de lucruri se întâmplă peste tot. Dar trebuie să fie atenţi”.
Dominique Archie (BC Timişoara): „E o tragedie! Mă rog pentru familia lui Hardy! Eu am venit de trei luni la timişoara, iar oamenii au fost destul de drăguţi cu mine. Dar, trebuie să ai grijă de tine, să fi atent la orice pericol. Oricum, nu poţi să judeci un grup după câţiva care fac lucruri ciudate. Aşa cum nici pe americani nu poţi să îi judeci pentru unii care sunt nebuni. Nu îi poţi pedepsi pe toţi pentru unii care au făcut ceva care nu poate fi catalogat”.
 
 

Urmărește-ne pe Google News