Bogdan Lobonț și urmele sacrificiului: „Patru fracturi și două operații, plus o placă de titanium”

Bogdan Lobonț este unul dintre cei mai reprezentativi portari pe care i-a avut fotbalul românesc. A avut contract cu AS Roma până la 40 de ani, echipă la care a stat timp de nouă sezoane, acolo unde și-a încheiat cariera. A mai jucat la Corvinul Hunedoara, Rapid, Ajax, Dinamo și Fiorentina, dar a început fotbalul în fața blocului din Hunedoara.

„Țin minte că după unele meciuri pe care le vedeam la televizor, Craiova-Dinamo, Dinamo-Steaua, îl luam pe tata: «Hai, tată, să-mi tragi la poartă!». Stăteam peste drum de stadion, îmi făceam singur o poartă și tata îmi trăgea cu o minge de handbal. Îmi dădea și goluri, ajungeam acasă plângând că luam goluri. Încet, încet, am crescut și tata a fost cel care m-a dus la fotbal”, și-a amintit Lobonț, la emisiunea „Prietenii lui Ovidiu”, de pe GSP.ro.

„Când văd portarii de prin campionatul nostru îmi vine să mă reapuc!”

Transferat cu 3 milioane de euro la Ajax Amsterdam de la Rapid, în ianuarie 2000, Lobby nu regretă niciun moment că s-a făcut portar:

Recomandări

Migranți transportați în cuști metalice sudate sub caroserie. Fost polițist, lider al grupării infracționale: „Dacă îs mari, mai mult de 6 nu”

„Nu-mi pare deloc rău că m-am făcut portar, absolut deloc! Dacă m-aș mai naște încă o dată și ar fi să aleg, tot portar aș alege. Sincer să fiu, în ultima perioadă îmi mai venea câte un gând: «De ce m-am lăsat?». Am renunțat la 40 de ani, dar când văd prin campionatul nostru ce portari de hochei și de handbal avem, parcă, parcă îmi vine să mă reapuc”.

Dar pe lângă trofee și titluri de campion cu Rapid și Dinamo, Lobonț a avut o carieră plină de ghinioane. A avut dilocați ambii umeri, spilina fisurată, entorsă la genunchiul drept şi ruptura ligamentului încrucişat anterior, entorsă la genunchiul stâng şi leziune ligament colateral medial, dar și o fractură de tibie la piciorul stâng! Cu toate astea n-a renunțat niciodată.

M-am făcut portar pentru că eram fascinat! La început, televizoarele erau alb-negru, dar pe mine mă fascinau portarii pentru că erau îmbrăcați diferit față de ceilalți. Plonjau stânga, dreapta, ieșeau pe centrări, degajau și chestia asta mi-a plăcut

Bogdan Lobonț, fost portar:

„Puteam să mă fac scriitor și aveam degetele bine mersi”

Dar mari probleme a avut și la mână. „Singurele degete care au scăpat sunt de la mâna strângă. Am avut patru fracturi și două operații, plus o placă de titanium pe care am scos-o după șase luni pentru că nu mă simțeam confortabil. Asta e meseria pe care am ales-o. Puteam să mă fac scriitor și aveam degetele bine mersi”, spune acum acesta.

Recomandări

De ce vrea Maricel Păcuraru să-și anuleze condamnarea din 2014. Argumentul avocaților: „Infracțiunea de spălare a banilor nu mai este infracțiune”

Prima accidentare la mână a fost la Rapid când și-a fisurat degetul mare. Și-a rupt degetul inelar la Ajax în 2004, degetul mijlociu un an mai târziu tot la Ajax, apoi în 2006 și-a rupt degetul mic la Fiorentina, iar în 2012 a reușit să-și rupă din nou degetul mare, pe când juca la AS Roma.

Urmărește-ne pe Google News