Sportnews.ro: Doamna Bitang, vă așteptați la această revenire a Cătălinei Ponor?
Mariana Bitang: E mai puțin important dacă mă așteptam sau nu la această revenire.Eu nu am putut înțelege de ce mare parte din gimnastele noastre se grăbeau să abandoneze performanța în jurul vârstei de 19 ani. Era un dezechilibru fantastic între anii lăsați în sală pentru a acumula bagajul tehnic să poată concura și perioada efectivă de concurs de la senioare, acel moment mai vizibil. Sper ca, din acest punct de vedere, Cătălina să constituie un exemplu. Acest trend al revenirilor în gimnastica mondială îl putem întâlni și pe plan internațional. Sunt gimnaste care revin la o vârstă de neimaginat în trecut, pentru noi, cei care facem parte din această lume. Poate și când a revenit prima dată, chiar și a doua oară erau foarte mulți încrezători în revenirea ei reală, dar faptul că a demonstrat chiar și în trei luni de zile, în 2007 că a putut da o mână de ajutor echipei pentru a obține o medalie de bronz la Mondiale, iar la Jocurile Olimpice din 2012 a fost capabilă să ia o medalie individuală, spune foarte multe despre potențialul ei. Ei îi plac provocările. Are o nebunie frumoasă. Pentru ea gimnastică înseamnă viața ei. Iar cel mai bine se simte făcând gimnastică. Cătălina încă are potețial fizic, tehnic și cred eu că depinde doar de ea, de un cumul de factori, cum dozăm toate lucrurile, astfel încât, totul să decurgă normal. Să fie sănătoasă și să-și revină la tonus și la conținutul care să o ducă în competițiile majore.
Să înțelegem că încă poate să facă gimnastică la un nivel mare?
Normal că încă poate, pentru că dacă nu ar fi putut cu siguranță, nu s-ar fi întors în sală. Cătălina are o abilitate extraordinară pentru bârnă, cel puțin și nu numai pentru acest aparat. Ea este destul de îndemânatică. Iar acest lucru este destul de rar întâlnit, mai ales în contextul actual. Cătălina nu prea are răbdare. I-am spus, de exemplu, acum, să nu se grăbească, iar ea îmi face deja elemente pe bârnă ( n.r. – râde dând din deget a dojană către Cătălina).
Cu 15 ani în urmă credeați că veți ajunge la momentul în care o sportivă antrenată de dumneavoastră să revină de trei ori în lumea performanței?
Nici măcăr teoretic nu ne-am gândit, pentru că nu exista un precedent. Cătălina scrie și rescrie istorii de genul acesta, ceea ce este un lucru foarte frumos. Până la urmă, un sportiv rămâne în istorie nu neapărat prin medaliile cucerite. Cătălina, indiferent de ceea ce se va întâmpla de acum încolo, rămâne tripla campioană olimpică și multipla medaliată mondială. Dacă ea va reuși să fie prima și singura gimnastă care să participe la trei ediții olimpice cu atât mai mult va rămâne un reper în gimnastica românească.
Credeți în ideea gimnastei profesioniste care să vină în sala de antrenament, iar timpul liber să și-l petreacă așa cum dorește?
Eu cred din ce în ce mai mult în ideea că sistemul centralizat, dintr-un anumit punct de vedere, este depășit. E un grad de uzură fizică pe care numai cei care sunt efectiv în interiorul sistemului îl conștientizează. Cred în stilul ăsta de pregătire, iar părerea mea e că ar fi mult mai bine dacă fiecare sportivă ar sta acasă și să vină la sală doar pentru antrenamente. Din păcate, în România nu se poate face acest lucru. Nu avem o sală în București unde să ne pregătim cu fetele, dar să aibă fiecare sportivă de aici câte o sală, care să-i permită să se pregătească la un nivel competițional internațional. Încă suntem ca acum 20-30 de ani, când nevoia ne-a determinat să centralizăm pregătirea și, tot nevoia, din cauza lipsei de antrenori, a lipsei de condiții și a numărului de săli competitive din România, ne-a obligat să aplicăm, în continuare, acest sistem de pregătire care a funcționat o anumită perioadă. Dar știți cum se spune: uneori ce e prea mult strică!
Cât de mult va însemna prezența Cătălinei pentru micile gimnaste care se antrenează, acum, la Izvorani?
Eu sper ca prezența ei în sală și faptul ele o vor vedea că își va reveni la forma ei sportivă care a consacrat-o, faptul că are un anumit palmares, că are și o anumită vârstă, le va trezi unora dintre ele anumite sentimente, pentru a nu mai sta prin sală cam de pomană.
Ce așteptați de la apropiatele Campionate Europene?
Vă spun un lucru în premieră. Am decis să o menajăm pe Larisa Iordache, care nu va fi prezentă la această competiție ( n.r. – Europenele se vor desfășura, în Franța, la Montpellier, în perioada 13-19 aprilie). E un an greu, în care avem și Mondialele de calificare pentru Jocurile Olimpice, iar ea fiind o piesă importantă în economia echipei, am decis să nu meargă la Europene, deoarece, din nefericire, are ceva probleme de sănătate la piciorul care i-a tot dat de furcă la Olimpiadă. Nu e nimic grav, dar trebuie să o lăsăm să se recupereze complet.