1 comentariuÎn cadrul interviului, Djokovic a povestit despre cum a experimentat războiul din Iugoslavia, când țara a fost supusă unor bombardamente din partea NATO în cadrul conflictului din Kosovo.
„E o oroare. E cel mai rău lucru pe care ar putea cineva să-l experimenteze. E frica de necunoscut – nu știi când poate să explodeze o bombă lângă tine. Timp de două luni și jumătate, am experimentat asta zi și noapte. Auzeam sirenele și alarmele care sunau atunci când avioanele se apropiau. Ne trezeau în fiecare noapte, în timp ce dormeam profund, și trebuia să ne luăm bagajele și să mergem în adăpost”, a mărturisit campionul olimpic din acest an.
Djokovic susține că fiecare moment trăit în perioada tulbure din Iugoslavia l-a făcut să devină mai puternic, mai ales că situația l-a forțat să devină matur și să privească situația cu mintea unui adult.
„Îmi amintesc că, într-o noapte, mama mea s-a trezit și a dat cu capul de calorifer și a căzut inconștientă. Dormeam toți împreună și, în acel moment, tata s-a trezit. Eu aveam 12 ani, frații mei aveau 8, respectiv 4 ani și plângeau. Era o panică foarte mare. Dar a fost o experiență care ne-a făcut mai puternici ca familie, ca oameni. Din nou, nu îi doresc asta nimănui. Trebuie să fiu foarte clar: nu cred că cineva trebuie să treacă prin război pentru a deveni puternic. Sunt și alte moduri de a dezvolta forța mentală însă, pentru mine, [războiul] a fost o parte importantă din formarea mea”.
Din 24 martie 1999 și până în 10 iunie 1999, NATO a luat decizia de a bombarda Iugoslavia, considerând că regimul a inițiat o epurare etnică a albanezilor.
„Foarte rapid, când eram încă un copil, a trebuit să mă maturizez și să îmi asum responsabilități. A trebuit să împart rolul cu tatăl meu fiindcă eram cel mai mare copil. El vorbea cu mine ca și cum aș fi fost un adult. Îmi zicea ce să fac, să am grijă de frați, era război. Toată lumea se panica, toată lumea era pierdută, toți urlau și tuturor le era frică. Întorcându-mă la acea vreme, mi se face pielea de găină și simt fiori pe șira spinării. E o senzație teribilă”, a povestit sârbul pentru La Nacion.
Djokovic și-a adus aminte că aniversarea celor 12 ani i-a fost stricată de un bombardament.
„Îmi amintesc când am sărbătorit 12 ani, eram la clubul de tenis și am văzut un avion. Alarmele au început să sune și, dintr-odată, avionul a început să bombardeze o bază militară, dar și spitale, școli și poduri. Mă gândeam „Ce pot face aici? Nu pot face nimic”. Iar acest sentiment era cel mai rău. Frica de a fi fără control, fără putere.
E o putere mai mare care poate face orice, care te poate distruge oricând. Văzând asta întâmplându-se în Orientul Mijlociu în ultimii 20-30 de ani, văzând cum bombardează totul, mi se frânge inima. E de necrezut că în secolul 21, cu toată istoria pe care o cunoaștem, încă folosim puterea armelor în acest mod asupra oamenilor nevinovați. E incredibil”, a concluzionat Novak Djokovic.