”Când am venit la Dinamo l-am adus pe Cornel Ţălnar şi îi dădeam 1.000 de dolari pe an. Dinamoviştii adevăraţi se cunosc în astfel de momente. Au fost momente dificile, când nu aveam bani nici de apă. Am făcut o echipă din nimic. Puteam avea soarta multor echipe care s-au desfiinţat”.
”Domnul Cohn ne-a ajutat foarte mult. Dacă nu era el, nu puteam da foc peluzei din Ghencea, el ne-a dat cartoanele. Am lucrat cu antrenor senzaţionali, Andone, Rednic, Ion Marin, dar cel mai important a fost Cornel Dinu, care a fost orice putea fi pentru mine şi pentru Dinamo. Îmi pare bine că mi-am lăsat orgoliu deoparte şi că l-am adus pe Dario Bonetti. Cu Bonetti am avut o relaţie extraordinară. În fiecare zi am vorbit cu el, chiar şi după ce am vândut acţiunile.
”Au fost cei mai frumoşi ani din viaţa mea. Chiar dacă mi-au adus anumite probleme şi by-pass-uri. Dar de asta e frumos fotbalul şi mai palpitant. În ultimii ani am fost mai mult bucuroşi decât trişti. Fără fraţii Becali nu puteam obţine performanţe niciodată”, a spus Cristi Borcea.
”Le mulţumesc foarte mult colegilor mei, domnul Badea şi Dragoş. Avem mai multe momente plăcute decât neplăcute. Au fost şi momente mai puţin plăcute. Au fost momente de rătăcire, au fost cuvinte regretabile. Le-am regretat amândoi. Le mulţumesc foarte mult că m-au înţeles. După pierderea campionatului cu Unirea Urzieni, când a fost cea mai neagră zi din viaţa mea. De atunci dorm în 90% din seri cu medicamente. Era o echipă excepţională la Dinamo. În ultimii 3 ani eram decis să fac pasul înapoi. Acea problemă de sănătate m-a făcut să îmi dau seama că sunt lucruri mai importante în viaţă. Eu nu pot să fac lucrurile pe jumătate. Mă dedic 100%. Am mai avut anumite discuţii cu Dragoş, a venit la Miami. L-am adus la meciul cu Lazio beat mort, nu se urcase niciodată în avion”, a mai declarat Cristi Borcea.