- Poveștile UEFA exemplifică modul în care dizabilitatea, religia, orientarea sexuală, etnia și mediul social nu constituie obstacole în calea practicării sau savurării fotbalului.
- Doi adolescenți din comunitatea romă din București, capitala României, privesc cu încredere spre noi orizonturi – fotbalul fiind un catalizator important în dezvoltarea lor personală.
”Beto”, cu mama și cei trei frați înghesuiți într-o singură cameră fără lumină electrică
Nicușor ”Beto” Vasile (13 ani) și Raluca Petre (14 ani) trăiesc în Ferentari, un cartier nevoiaș al Bucurestiului. ”Beto” stă împreună cu mama sa și cei trei frați într-o singură cameră, în timp ce Raluca locuiește cu părinții, trei frați și două surori.
Viețile lor au fost mult îmbunătățite prin participarea la Clubul de Educație Alternativă (CEA) – un proiect Policy Centre for Roma and Minorities (Centrul de politici pentru Rromi și Minorități) care organizează o multitudine de activități, cum ar fi fotbalul, pentru a ajuta tinerii să spere și să creadă într-un viitor mai bun.
”Beto” și familia sa locuiesc într-o cameră, fără electricitate.
A început să joace fotbal la opt ani. Acum, pe lângă activitatea școlară, ”Beto” își găsește bucuria în jocul pe care îl adoră.
Tatăl Ralucăi lucrează în construcții, iar mama sa este casnică.
Raluca e ”mamă” pentru surioara de patru ani și fotbalistă de trei ani!
”Am trei frați, de 22 de ani, de 15 ani și de 10 ani, și două surori, una de 13 ani și, cea mai mică, de patru ani. Uneori, când mama mea are de lucru, am grijă de surioara mea mai mică”, spune, timid, Raluca.
Ea merge la AEC de aproximativ trei ani, și – încurajată în special de mama ei – a preluat microbul pentru fotbal imediat ce a ajuns acolo.
- Clubul de Educație Alternativă reprezintă imboldul esențial pentru ca tineri precum “Beto” și Raluca pentru a urma calea cea dreaptă.
Pentru mine, Clubul de Educație Alternativă este pur și simplu ceva perfect. Ceea ce îmi place cel mai mult la club este că pot veni și juca fotbal aici. Eu joc atacant
Beto:
“Am învățat să joc fotbal la club”, spune Raluca, care se antrenează o dată pe săptămână și la o echipă din București.
“Îmi place să vin la club pentru că ne jucăm și ne distrăm. După ce ne jucăm, ne facem temele, apoi mai vorbim…”
Raluca:
”CEA are multe activități interesante pentru copii”, explică Sabina Antoci, directorul executiv al organizației Policy Centre for Roma and Minorities.
”Există perspective dincolo de sărăcia în care trăiesc”
”Copiii își descoperă talentele, deprinderile, aptitudinile sociale prin ateliere creative, sportive, artistce. De când participă la activitățile CEA, copiii sunt mai încrezători în ei înșiși și se simt mai puternici. Ei văd că există perspective dincolo de sărăcia în care trăiesc”, spune directorul.
Dorim să extindem modelul la cât mai multe comunități dezavantajate din România, sprijinind mulți copii care nu au acces la educație să se bucure de o educație de calitate
Sabina Antoci:
Comunitatea romă din România numără aproximativ 600 000, aproape 3% din populație, ceea ce face din comunitate cea mai mare minoritate din țară.
Ambii tineri sunt conștienti de rădăcinile lor.
”Mă simt rău când aud pe cineva vorbind negativ despre comunitatea rromă”, recunoaște ”Beto”, iar Raluca este de acord, ”mă deranjează deoarece și eu fac parte din acea comunitate”.
”Viața este mai grea la noi în cartier decât în alte cartiere”, explică Raluca, și completează, categoric: ”Nu cred că banii reprezintă neapărat un mediu mai bun”.
Clubul joacă, de asemenea, un rol social local important, deoarece activitățile sale reunesc tinerii romi și români, și servesc drept forță care acționează ca un liant.
”La club nu ni se permite să ne batem joc unul de altul”
”Suntem cu toții la fel”, spune Raluca.
Fie că suntem români sau rromi, suntem la fel. La club, nu putem vorbi în același mod în care o putem face la școală, nu ni se permite să ne batem joc unul de altul, lucruri de genul acesta
Raluca:
Terapie cu Messi
Visele despre fotbal sunt îi învăluiesc pe ”Beto” și Raluca – ambii fani ai starului Barcelonei, Lionel Messi – ale căror experiențe la CEA au deschis drumuri care probabil, într-o zi, îi vor duce către propriul lor succes în fotbal.
“Mă simt foarte bine când joc fotbal, pentru că îmi place acest sport”, spune Raluca.
Ideea de a antrena în plus față de accea de a juca, este o mare ambiție de-a mea. ”Vreau să realizez ceva din asta”, spune ea cu hotărâre.
”Vreau să devin cineva”
Fotbalul m-a făcut mai încrezător și m-a ajutat să cred că pot fi ca toți ceilalți, că pot realiza ceva important. Vreau să-mi croiesc o carieră și să devin cineva în fotbal
Beto:
”Când joc fotbal, mă simt perfect, mă simt în largul meu”, adaugă ”Beto”.
”Nu joc fotbal când plouă. Dar joc în tot restul timpului! Când voi fi mare, vreau să devin fotbalist… și vreau să fiu o persoană bună și generoasă”, conchide puștiul.
Cei doi adolescenți înțeleg pe deplin puterea fotbalului de a acționa pentru binele social și sunt de acord cu valorile exprimate prin campania UEFA, #EqualGame.
”Fotbalul este pentru toți oamenii de pe pământ”
”Fotbalul m-a ajutat să-mi fac prieteni”, spune ”Beto”. ”Cred că fotbalul este pentru toată lumea”, completează.
Raluca este întru totul de acord.
Cred că fotbalul este atât pentru fete, cât și pentru băieți. Am văzut multe fete din cartierul mea care iubesc să joace fotbal. Este pentru toți oamenii de pe pământ
Raluca
Text preluat de pe site-ul UEFA.com. Intertitlurile aparțin redacției.