De cativa ani, Aurel Ticleanu a luat calea exilului. Este un adevarat ‘globe-trotter’. Pentru ca nu a mai fost dorit in prima liga din Romania, a decis sa antreneze in strainatate: Maroc, Albania, Cipru, Bangladesh si, ultima oara, in Kuweit. ‘Nu am avut de ales. Trebuie sa suport. ?n Romania usile pentru mine sunt inchise. Am fost perceput ca fiind din opozitie si acest lucru m-a costat. Erau lupte inutile in prima liga ca sa ocupe unii sau altii locul 8 sau 9. Primul care a inteles ca trebuie schimbat ceva a fost Gigi Becali, care si-a dat seama ca banii adevarati sunt in Liga Campionilor’, spune Ticleanu.
Fostul jucator al ‘Craiovei Maxima’ stie de unde i se trage embargoul din Romania: de la sefii ‘Cooperativei’ din anii ’90. Primul episod s-a derulat in perioada in care a antrenat Otelul. ‘La mijlocul campionatului ’93-’94, Marius Stan, presedintele Otelului, a fost chemat la Bucuresti, unde i s-a facut o propunere interesanta. Sefii a sapte cluburi, printre care si cei de la Gloria si Ceahlaul (n.r. – Jean Padureanu si Gheorghe Stefan) cotizau cate 5.000 de dolari, o suma destul de mare la acea vreme pentru a „face jocurile” cu arbitrii sau cu jucatorii. Oferta ne-a surprins atat pe mine, cat si pe Mihai Stoica. Ne-am dat seama ca putem fi pacaliti si am refuzat. Noi eram la mijlocul clasamentului si in retur aveam cinci meciuri acasa cu cluburile din sistem. Echipa noastra era buna si nu era necesar sa riscam. In primul meci am jucat acasa cu Electroputere, care se predase cu o etapa inainte la Braila. Trebuiau sa-si recupereze punctele la Galati. Desi Aron Huzu a tras tot meciul cu ei, am castigat cu 1-0’, spune antrenorul.
Al doilea episod s-a derulat un sezon mai tarziu. ‘Cand antrenam lotul olimpic (’94-’95), il foloseam titular pe Adi Ilie. Axinia era golgheter la Ceahlaul cu vreo 12 goluri, iar „Pinalti” era nemultumit ca atacantul sau nu joaca titular. Desi am fost sprijinit de Iordanescu, pana la urma m-au „curatat”. Stefan si Padureanu aveau un cuvant greu de spus in Comitetul Executiv. Pana la urma s-a dovedit ca eu am avut dreptate. Adi Ilie a ajuns unde a ajuns pentru ca avea valoare, iar Axinia… Degeaba marcai atunci o caruta de goluri din care doar doua-trei erau pe bune’, isi aminteste Ticleanu.
Chiar daca s-a aflat departe de casa in ultimii ani, Ticleanu este la curent cu ceea ce se intampla in fotbalul romanesc. ‘Cine va avea mai multi bani negri va castiga titlul. Miza e imensa. De ce credeti ca CFR Cluj merge pe mana jucatorilor straini?!’, afirma Aurel Ticleanu.
„Craiova Maxima”, aproape sa fie cumparata la pachet!
La inceputul anilor ’80, Ticleanu (foto medalion) a castigat doua titluri de campion cu Universitatea Craiova. ‘Un campionat castigat atunci cu Craiova facea cat cinci obtinute de Steaua si Dinamo. Toata lumea stie de ce’, declara fostul international. Dupa parcursul de exceptie din Cupa UEFA, Ticleanu spune ca un om de afaceri olandez a vrut sa cumpere toti jucatorii ‘Craiovei Maxima’! ‘Nu cunosc prea multe detalii. Ilie Balaci stie mai bine’, spune acesta.
Ticleanu l-a anihilat pe Maradona!
Putini jucatori se pot lauda cu faptul ca au reusit sa-l marcheze la sange pe Maradona. Unul a fost Rotariu la CM din ’90. Primul a fost insa Ticleanu. ‘Inaintea CM din 1982 am jucat un amical cu Argentina, campioana mondiala en-titre. Am facut un meci foarte bun desi am pierdut cu 1-0. L-am anihilat pe Maradona fara sa-i dau la picioare! Tot ceea ce facea pe teren era fantastic. O singura data a reusit sa scape din marcaj. A facut un stop pe piept si mi s-a parut ca mingea nu mai coboara. Era nefiresc! M-a privit drept in ochi si imediat m-a driblat. Avea o viteza de reactie fantastica. Ne-am intalnit peste un an intr-un amical la Vigo. M-a recunoscut si am vorbit cateva minute cu el inaintea meciului’, spune Ticleanu.
A refuzat PSG-ul!
La mijlocul anilor ’80, Ticleanu a avut o oferta de a juca la PSG. ‘In 1984 am castigat cu echipa nationala un turneu la Paris. La PSG juca Ardiles care era imprumutat de la Tottenham. Eu trebuia sa-l inlocuiesc. Vicepresedintele lui PSG, Agenor, mi-a spus, la finalul turneului, ca vrea sa discutam. Avea un restaurant in spate la Moulin Rouge. Dupa banchetul oficial am plecat cu Nae Ungureanu, fara sa stie antrenorul Mircea Lucescu. Ne-am intalnit, am discutat si le-am explicat ca trebuie sa vorbeasca cu cei de la FRF. Apoi mi-au propus sa raman la ei. Am refuzat. Implinisem 25 de ani si in Romania aveam casa, masina, terminam facultatea. Ma intreb si acum ce s-ar fi intamplat daca as fi ramas atunci la Paris’, spune fostul international.