Analiza are la bază etaloane europene după care
se orientează orice raport al comitetelor olimpice occidentale finanțate cu
bani publici, spune autorul.
„În condițiile în care sportul nu este un țel statal ci un fenomen social, trebuie ca opinia publică formată din contribuabili să cunoască investițiile cu bani publici acordate de Guvernul Romaniei COSR ca prestator de servicii pentru sportivii de mare performanță.
În timp ce sportul de performanță, are o funcție pentru identitatea națională, reprezentată prin diversitatea etnică cu finanțări de fonduri publice, avem sportul amator bazat pe autofinanțare, conceput să imprime copiilor, juniorilor sau tinerilor valorile clasice ale educației generale.
Puterea sportului, este concretizată de integrarea socială necesară
în România prin comunicare unde radicalizarea, naționalismul sau populismul ating
forme periculoase.
Puterea sportului, întărește democrația
Motivația sportului, reiese din practicarea disciplinelor spre
victorie din rivalitate cu respectarea regulamentelor, ceea ce crează modele
umane capabile să impună principiile de integritate morală.
Efectele sportului usurează dezvoltarea umană și drumul spre
studiu, carieră și poziție socială.
În contextul acestor principii transparente impuse de Carta CIO și de Comisia Europeana de Cultură și Sport, solicit COSR următoarele răspunsuri:
-Cât costă pregatirea unui sportiv cu antrenor/ doctor/ fizioterapeut/ funcționar federal într-un ciclu olimpic?
-Care a fost lista cu sportivi și burse olimpice din programul „Samuraiul“ întocmit de catre președintele COSR, Mihai Covaliu?
-Câți bani a transferat CIO către COSR și pentru ce programe?
-Care sunt cauzele eșecurilor sportive/manageriale conform planului
aprobat de Comisia Tehnică?
-În ce condiții legale a finanțat COSR federațiile de tenis și de haltere,
suspendate de MTS pentru probleme juridice respectiv pentru dopajul lotului taxat
de federația internațională?
-Care a fost baza legală a subvențiilor COSR pentru FRT, organizatoarea
unui turneu WTA în anii 2018-19 cu peste 300.000 de euro din Fondul de Urgență
al Guvernului României, destinați pregătirii pentru JO? Ulterior, Simona Halep
și unele dinrte colegele ei au refuzat participarea la Tokio.
-Ce procentaj din bugetul olimpic este necesar pentru acoperirea
cheltuielilor administrative?
-Cine controlează COSR?
-Cine sancționează federatiile cu eșecuri olimpice?
-Cum arata „piața sportivă” de (mare) performanță din România în
vederea JO de la Paris 2024?
-Cum explicați politizarea, militarizarea și monopolizarea olimpismului românesc în contrast cu principiile CIO care promovează autonomia, transparența, diversitatea și toleranța sportului?
-Ce criterii de „integritate morală“ au determinat alegerea/desemnarea lui Nicu Vlad ca vicepreședinte COSR, în condițiile în care lotul FRH a fost suspendat din cauza dopajului?”, a notat Mihai Rusu.
Fostul sportiv spune că obiectivul de performanță la Jocurile Olimpice Tokyo 2020 nu a fost atins, România obținând 4 medalii (una de aur și trei de argint), pentru că „inițial, specialiștii COSR au sperat la 6-8 medalii (insuficiente pentru numarul de federatii finanțate).
Mihai Rusu s-a arătat contrariat de faptul că „doar premiile au
crescut, având în România sume de trei sau patru ori mai mari decât valoarea
medaliilor din cele mai dezvoltate state ale UE, la un PIB autohton de zece ori
mai mic!”.
În final, Mihai Rusu a solicitat „demisia de onoare a șefilor
COSR”, care ar reprezenta „primul pas pentru salvarea sportului de mare
performanță din România”.
FOTO: COSR – Facebook