Comentează”Era de așteptat ca Tamaș să fie dat afară de la Steaua. El are viața lui, nu se întersectează cu cea a antrenorilor! Are suflet bun cât e treaz. Apoi, nu te mai înțelegi cu el… Și mai este ceva. Pe ăștia apropiați de vârstă nu poți să-i conduci. Au fost colegi la națională, se știu bine, e greu de luat o decizie, când greșește. Așa a gândit și Rădoi. Tamaș nu are leac, fiindcă nu are voință. Și mai este și căpos. Ce este aia, că nu pot să mă trezesc? Nu există astfel de scuze, că mi-a crescut un furuncul în fund, că nu mi-a sunat ceasul Și mai este ceva, care cred că a contat. Tamaș nu era de-al lui. E dinamovist, iar Rădoi știe asta!”, susține David, făcând trimitere și la cazul Țucudean, tras și el pe linie moartă.
Care este soluția văzută de fostul fotbalist, acum pensionar? ”Tamaș trebuie trimis la dezalcoolizare o săptămână, două, cu medicamente… Apoi, îl izolezi undeva, la munte, unde nu poate găsit băutură. Este ca un drogat, dar poate scăpa de dependență. Nu se poate compara cazul lui cu el al lui Dumitrache. «Mopsul» a fost părăsit de soție, avea probleme în familie, iar în ultimii ani din viață a trăit cu mama unui fost junior de la Dinamo!”.
Cum era înainte? ”Mureau părinți, rude, dar jucătorii veneau la antrenament. Eu nu am întârziat niciodată, nu mai spun să lipsesc. Veneai, te băgai sub duș și începeai treaba! Sau spuneai că ai întindere și nu te poți antrena. Dar nu lipseai, nici măcar nu întârziai la antrenament. Care erau pedepsele atunci? Ți se mai tăia 10% din indemnizație sau poate că, uneori, erai trimis la profesională… Pe vremuri, jucătorii erau semiprofesioniști, erau plătiți și de cluburi, dar aveau și un loc de muncă. Noi, cei de la Dinamo, lucram la Miliție. Iar ca să te pedepsească, clubul te trimitea la cusut dosare, că nu te puneau să iei decizii la Poliție, să te joci cu viețile oamenilor”, povestește David, de patru ori campion cu Dinamo (coleg de generație cu frații Nunweiller, Ion Pârcalab și Constantin Frățilă), cel care are pe cartea de vizită titulatura de „academician profesor doctor în știinte alcoolice”.
„Eu sunt cel mai mare bețiv din istoria clubului Dinamo! Fac parte din «brigada» Alexandru Vasile-Piți Varga-Țârcovnicu. Toți – foști jucători de echipa națională. Ăștia au murit, doar eu mai trăiesc. Ei au băut numai tărie. Asta i-a doborât. Eu am băut doar vin și bere”, se prezintă David.
„Beau de la 14 ani, de când eram la juniorii Progresului, unde antrenor era Cornel Drăgușin. De-atunci și până acum, n-am făcut nicio pauză! De băutura trebuie să te apuci de tânăr. Unii s-au apucat prea târziu, de-aia se amețesc repede! Pe Tamaș îl bag sub masă”, mai povestește acesta.
////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
Cornel Dinu, administrator delegat la Dinamo, îl cunoaște bine pe Gabi Tamaș, care tocmai a fost dat afară de la Steaua, după ce a uitat să vină la un antrenament.
„Rădoi a fost un om de sacrificiu, cu determinare mare, devotat mereu echipei și e un tip foarte clar. Ei se cunosc foarte bine, au fost și colegi.
Dacă Rădoi i-a spus că la prima chestie pe care o face și pe care știm că a mai făcut-o, își strâng mâinile și își iau la revedere, atunci totul e clar. Nu are nici o scuză Tamaș.
El e un caz medical și durează de mult timp. La 17 ani era un copil, nu se anticipa acest viitor al lui, care s-a amplificat după ce a văzut în Anglia.
Ăsta e poporul britanic, se termină meciul, toată lumea e la pub. Povestea Dan Petrescu când era la Chelsea, dacă jucau cu United sau Liverpool și veneau în Londra, până acolo se bea bere și șampanie, când coborau în fața stadionului, un sfert de echipă vomita.
Este păcat pentru un om de o așa calitate să ajungă un caz medical. Este un jucător care mai are calități. Mai poate să joace și poate la fel de ușor să devină o dramă socială dacă va continua așa”, a zis Cornel Dinu, la postul Dolce.