ComenteazăMichel Breal, un filolog francez, bazat pe o legendă, a lui Fidipide, care a parcurs distanța de la localitatea Maraton la Atena pentru a anunța victoria grecească împotriva perșilor, se gândește să introducă în programul primei ediții a Jocurilor Olimpice moderne proba de maraton, o alergare lungă care să ”îngenuncheze” și pe cei mai puternici.
Spiridon Louis s-a impus la JO din 1896
Cursa de la Atena a avut aproximativ 40 de kilometri lungime, la start fiind 17 sportivi, un ungur, un francez, un australian, un american și restul greci. Și o femeie a încercat să alerge alături de cei 17 temerari, Stamata Revithi, dar, bineînțeles, nu a fost lăsată să plece în cursă. S-a dovedit o corvoadă pe care doar 8 sportivi au dus-o până la capăt, doar primii trei fiind cronometrați: Spiridon Louis (2.58.50), Charilaos Vasilakos (3.06.03) și Gyula Kellner (3.06.35). A fost, spun datele de atunci, o cursă bine organizată, cu multe puncte de hidratare pe parcursul traseului, cu un ”antemergător”, bineînțeles atunci nu era o mașină ci un om călare, și cu soldați pe post de voluntari care țineau mulțimile departe de alergători.
A fost însă Spiridon Louis primul om care a alergat și a câștigat maratonul, acel maraton așa cum îl cunoaștem noi în ziua de astăzi?
Charilaos Vasilakos a fost primul?
Nu! Să-l cunoaștem pe Charilaos Vasilakos, primul vice-campion olimpic la maraton! Născut în 1875, în Pireu, Vasilakos a studiat dreptul și a lucrat în cadrul tribunalului din Atena, în timpul liber fiind însă un atlet dedicat, un alergător împătimit, membru al clublui Panellionios.
La maratonul olimpic nu i-a făcut față lui Spiridon, dar poate și pentru că cu două săptămâni mai alergase un maraton. Fusese o cursă organizată în cadrul Jocurilor Panelenice, un fel de trial pentru a alege o echipă pentru prima ediție a Jocurilor Olimpice moderne, o cursă pe care avocatul a câștigat-o cu un timp 3 ore și 18 minute. S-a dedicat, după JO, evenimentelor de marș, în 1900 câștigând prima cursă de 1.000 de metri marș care s-a ținut în Grecia. Vasilakos a devenit membru al guvernului elen, a avut o reputație de om onest și integru și, mai mult, a contestat rezultatul conaționalului său Spiridon Louis, lăsând să se înțeleagă că acesta nu a câștigat cursa olimpică corect.
Au mai fost și alte curse de maraton înainte?
Bineînțeles, ne referim la probă așa cum o cunoaștem azi, chiar dacă nu avea aceeași distanță, 42 de kilometri și 195 de metri. Se pare că da, dar detaliile sunt puține. Cele două curse care au mai fost au legătură tot cu maratonul olimpic, fiind curse pregătitoare. Una în februarie 1986, cu doi alergători care au parcurs distanța, unul din ei fiind acuzat însă că a fost cărat pe câțiva kilometri într-o căruță. Și o alta, cu o lună înainte de Jocurile Olimpice, în care se pare că Spiridon Louis a terminat al cincilea.
Trecem Oceanul, în America. Înnebuniți de maratonul olimpic, membrii clubului atletic din New York au făcut și ei o cursă, pe o distanță de 25 de mile. Apoi, în 1897, s-a născut maratonul Boston, care a rămas cel mai vechi maraton din lume, fiind ținut în fiecare an (excepție în 1918 când s-a făcut în loc o ștafetă militară). Primul câștigător al magnificei curse din Boston a fost J.J McDermott, atlet care a alergat traseul deluros în 2.55.10. Acesta este de fapt și primul american care a alergat și câștigat o cursă de maraton din America, el participând și la cursa din 1896, din New York.
Cine a fost primul român care a câștigat un maraton?
Greu de spus cine a fost primul român care a alergat și a câștigat un maraton. Trebuie să ne ducem spre anii 1900 și să căutăm printre atleții care uneori fugeau pentru România alteori pentru Imperiul Austro-Ungar. Ne oprim la Ludovic ”Lajos” Gall, sportiv legitimat la mai multe cluburi din Brașov. S-a născut în 1900 și a fost unul dintre cei mai buni fondiști români ai perioadei, fiind selecționat chiar și la o ediție a Jocurilor Olimpice. Primul lui timp consemnat la o cursă de maraton a fost în 1933, 3.02.41. A fost campion balcanic și național al probei, cel mai bun timp al lui pe această distanță fiind 2.47.00, realizat în 1936.
Maratonul București, la ediția a 11-a
Cel mai mare maraton din România are loc la București, în octombrie, anul aceasta ajungând la ediția a 11-a. Prima ediție, în 2008, a fost câștigată de un kenyan Maundo Muendo (2.15.48), iar la fete, de Valentina Delion (2.49.52). La băieți, românii nu au câștigat niciodată această competiție, pe când la fete tricolorele s-au impus de trei ori. În afară de Delion în 2018, au mai terminat primele și Daniela Cârlan (2.44.49, în 2009) și Paula Todoran (2.41.23, în 2014). Anul trecut, la București au concurat peste 10.000 de alergători.