Pentru a nu exista interpretări, trebuie spus din capul locului că aseară Bordeaux a jucat mai bine decât CFR. Nu cu mult, dar sensibil mai bine în momentele importante ale unui război în care armistiţiul era imposibil. Din start a fost clar că francezii n-au venit la aşteptare, pentru că sperietoarea lui Lobonţ de la Constanţa, teribilul Gourcuff, a făcut repede diferenţa pe tabelă, punctând din apropiere pentru un 1-0 străin tribunei. Ca un resort credincios locurilor şi cauzei, Ardealul s-a strâns apoi în jurul portughezului Dani, care pluteşte magnific şi pune capul pentru un 1-1 neaşteptat în minutul 9. Speranţa o ia de la capăt în Gruia, Valverde, portarul lor, greşeşte monumental, dar Kone nu poate înscrie din doi metri, deşi poarta e goală, iar galeria cere pedeapsa. Scăpaţi din chinga clujeană, francezii înclină uşor terenul spre buturile lui Stăncioiu, vinovat suprem la golul lui Wendel (38), cel care a transformat o „liberă”, totuşi, parabilă. La pauză totul e pierdut, dar totul se joacă.
Peralta şi Dubarbier au avut mari ocazii
La reluare, noi cu ghinionul, ei cu punctele, în fapt cea mai dureroasă constantă a partidei. În minutul 57, Pereira îi pune o minge pe cap lui Peralta, acesta se înalţă ca-n poveşti, trimite jos, la colţ, dar Valverde se întinde la nesfârşit şi respinge în corner! Şi Dubarbier trece pe lângă fericire, şut frumos, un pic pe lângă, dar francezii confiscă balonul şi ştiu că timpul lucrează numai pentru ei. Bordeaux are şi o bară pe final, dar termină în picioare un meci în care ei au ştiut ce vor şi ce pot, iar noi am ştiut doar că vrem şi că altădată am putut. Căderea Clujului, acum pe ultimul loc în grupă, are o logică tristă în viziunea selecţionerului Victor Piţurcă: „Bordeaux a fost peste CFR la toate capitolele!”. Poate nu la toate, ci doar la cele esenţiale.