Invitat la Zoom Sport, emisiunea de la Dolce Sport, Andrei Păunescu, fiul lui Adrian Păunescu – autorul versurilor imnurilor echipelor de fotbal Rapid și Universitatea Craiova, a dezvăluit povestea unei imagini datate 16 martie 1983, de acum 33 de ani. Poza e făcută în vestiarul Științei, după 1-0 cu Kaiserslautern (Negrilă 82; 2-3 în Germania). Succesul din fața mulțimii de pe ”Central” consfințea calificarea în premieră a unei echipe românești într-o semifinală europeană (Cupa UEFA). Oltenii au fost scoși din competiție de Benfica (0-0 – la Lisabona, 1-1 în Bănie).


Păunescu junior (foto), care a fost prezent în cantonamentele celor de la CS U Rapid și Craiova, cântând imnurile celebre, a povestit, la Dolce: ”Imaginea pe care o prezentați e de pe 16 martie, după succesul cu nemții de la Kaiserslautern. Primul din dreapta e Aurică Beldeanu, renumitul mijlocaș de creație, apoi e genialul Ilie Balaci și tatăl meu – cu mâna ridicată, semn al combativității, al drumului spre victorie. Avea la gât un medalion sculpat în os. Medalionul avea chipul lui Avram Iancu, căci Avram Iancu suntem toți! Urmează golgheterul Maximei, Rodion Cămătaru. Eu încercam să-i spun ceva la ureche, nu mai îmi aduc aminte ce. E acolo Valeriu Penișoară, compozitorul imnului, minunata Nadia Comâneci. Lângă ea, deloc întâmplător, Gheorghiță Geolgău. Nu intru în detalii, eu eram prea mic să aflu alte amănunte despre ei. În stânga fotografiei sunt Țicleanu și Ciupitu”.

INTERVIUL VIDEO cu ANDREI PĂUNESCU, AICI.

”Zeiţa de la Montreal“ a urmărit live multe meciuri ale Universităţii Craiova din sezonul Cupei UEFA 1982-1983, fiind prezentă în tribuna oficială a fostului stadion ”Central“ la aproape toate partidele de acasă ale oltenilor

În anii de glorie ai Universităţii (1980-1983), Craiova a fost Capitala fotbalului românesc, echipa oltenilor fiind cea mai îndrăgită pentru performanţele interne şi internaţionale din acei ani (două titluri, două cupe, sfertfinalişti în Cupa Campionilor Europeni 1982 şi semifinalişti în Cupa UEFA 1983). ”Craiova Maxima“ a avut mulţi susţinători şi prieteni. Printre personalităţile vremii care au trăit alături de jucători şi suporteri emoţiile meciurilor din sezonul glorios UEFA 1982-1983 s-au numărat: Fănuş Neagu, Nadia Comăneci, Tudor Gheorghe, Adrian Păunescu, Eugen Barbu.

”Îmi amintesc de anii în care echipa Universitatea Craiova apărea în discuţiile tuturor. În acea perioadă urmăream fenomenul fotbalistic, dar nu pot să spun că eram un suporter. Acesta este mai mult teritoriul bărbaţilor. Realizările echipei de fotbal Universitatea Craiova au reuşit să atragă atenţia şi femeilor, nu doar a bărbaţilor… Mă bucur că am avut plăcerea să fiu în tribuna stadionului din Craiova la unele dintre cele mai importante momente din istoria fotbalului nostru, că am putut susţine fotbaliştii «Craiovei Maxima», care ne-au făcut mândri că suntem români. Eram de părere, cum sunt şi acum, că fiecare sportiv, indiferent de sportul pe care îl practică, are nevoie de susţinere şi sprijin. Universitatea Craiova a fost prima echipă de club care a arătat că se poate, că fotbalul românesc poate să reprezinte ceva în Europa…. «Craiova Maxima» a confirmat şi a fost deschizătoare de drumuri. Pentru asta, trebuie să le mulţumim fotbaliştilor de atunci şi să le păstrăm un loc important în istoria sportului românesc“.

Fragment din volumul ”Frumoşii nebuni ai Craiovei Maxima“

Nadia Comăneci, sportiva care a schimbat istoria gimnasticii mondiale reușind primul 10 din istoria acestei dscipline, la JO de la Montreal, din 1976, a avut o viață personală tumultuoasă.

Încă de la începutul anilor 80, fiul cel mic al dictatorului, Nicușor Ceaușescu, făcuse o pasiune pentru aceasta. Bela Karolyi, fostul antrenor al lotului României, a descris momentul: ”Am aflat că Nadia se întâlnea cu Nicu, fiul preşedintelui, un tânăr foarte dubios, care era preşedintele Organizaţiei de Tineret pe ţară şi care cheltuia foarte mulţi bani pe petrecerile date în Bucureşti pentru gimnaste. Toate erau tinere şi atrăgătoare, iar Nicu era recunoscut ca un mare afemeiat. Nu avea nici un respect pentru statutul lor de sportive, modele sau simboluri, ceea ce ar fi trebuit să fie ele”.


Nicuşor ar fi iubit-o mult pe Nadia, iar relaţia lor a ajuns la un moment dat să irite familia Ceauşescu. În apartamentul Nadiei, obţinut cu ajutorul lui, au fost instalate microfoane, iar marea campioană era urmărită oriunde mergea. După ce fiul lui Ceauşescu a plecat la Sibiu, foşti apropiaţi ai lui au dezvăluit că Nadia venea des să-l viziteze acolo. Parcurgea drumul la volanul unui Fiat cumpărat tot cu sprijinul lui Nicu, care se îngrijea ca ea să o ducă cât mai bine. Mai ales că, din salariul ei de angajată la CNEFS-ului, nu-i rămânea mai nimic. „Avea rată la casă, taxa de celibat, telefon, lumină, celelalte. Se duceau mai mult de jumătate din banii primiţi”, a povestit o fostă angajată a instituţiei.

Pe baza relaţiei dintre Nicuşor şi Nadia au circulat multe variante. Ba că acesta îşi bătea joc de ea, umblând în acelaşi timp şi cu Daniela Vlădescu, ba că a vrut să-i scoată unghiile la masă, ba că de fapt Nadia era ”şefa” lui Nicuşor şi făcea din acesta tot ce voia. Cert e că Nicu Ceauşescu e un capitol real în viaţa Nadiei, mai mult sau ma puţin plăcut, dar întotdeauna evitat de fosta mare gimnastă.

Relaţii cu Dolănescu, Geolgău şi Bănică jr.

La câţiva ani după căderea comunismului, o serie întreagă de alte poveşti despre viaţa personală a Nadiei au apărut prin presă. S-a scris, de pildă, că Ion Dolănescu a vrut să o ia de nevastă, prin anii 1980, regretatul cântăreţ fiind un apropiat al ei în acea vreme. Apoi a existat legătura cu Ion Geolgău. Se plăceau şi ieşeau împreună. Peste ani, cântăreaţa Elena Cârstea a confirmat la o emisiune tv că Nadia a fost şi cu Ştefan Bănică jr. ”Veneau des la mine acasă”, a dezvăluit ea, după care, dându-şi seama ce „porumbel” a scăpat a îngropat definitiv subiectul. Dacă ar fi să ne luăm după gura lumii, Nadia ar fi făcut o întrerupere de sarcină la 26 de ani, cam în acelaşi timp în care era văzută cu Ştefan.

N-a recunoscut nicio legătură amoroasă

La sosirea ei în America, Nadia a fost agasată de ziariști cu tot felul de întrebări legate de viaţa ei intimă. „Eu doream să mă plimb, să mă bucur că sunt liberă, iar ei mă întrebau tot timpul cât de viril era X sau Y, de ce nu m-am măritat cu Nicu sau cu un fotbalist craiovean pe care ei nu știau cum îl cheamă (n.r. – Gheorghiţă Geolgău)”, a declarat atunci „Zeiţa de la Montreal”. Mai apoi, într-un interviu acordat cotidianului spaniol „El Pais”, Nadia a mărturisit că nu vrea să-și mai amintească de anii petrecuţi la București și de Nicu Ceaușescu. Alte surse au vorbit și despre o relație cu Gigi Nețoiu, fostul patron de la Universitatea Craiova. În primavara lui 2007, fosta gimnasta și sotul ei, Bart Conner, au organizat tăierea de moț a micuțului Dylan, fiul lor. Nași au fost aleși Gigi Nețoiu și iubita de atunci a acestuia, Luchi Georgescu. Totuși, în afară de presupunerile securistilor, până azi nu există vreun alt element care să arate că Nadia și fostul actionar de la Dinamo au fost împreuna în anii comunismului.

Citiți și:

40 de ani de la începutul legendei! NADIA, campioana absolută a Europei

Sportivele românce S-AU DEZBRĂCAT în scopuri caritabile. Imagini nemaivăzute. TOP FIERBINTE

DEZVĂLUIRE / Nadia Comăneci, la un pas de a fi ÎMPUŞCATĂ! Cumpăna vieţii

Nadia Comăneci, singurul român care a stat la masă cu cinci preşedinţi americani!

NADIA COMĂNECI/ 20 de poze de suflet! Colecție RARĂ

14 lucruri pe care nu le cunoști despre NADIA COMĂNECI

NADIA COMĂNECI/ De ce a vrut să se sinucidă: ”Eram prea săracă”

 
 

Urmărește-ne pe Google News