Sucitulescu, sacrificiul suprem!

“Toţi au sfârşit tragic. Internaţionalul Sucitulescu a căzut pe front la Dalnik, în 1941, apoi l-au urmat Gicu Cristescu, Andrei Alecu şi Traian Ionescu. Ultimul, care era avocat de profesie, s-a stins la Bucureşti, din cauza unei infecţii la picior pricinuită de un glonţ”, a continuat Anghelache.
Acesta a adăugat: “Sucitulescu era un băiat formidabil, foarte spiritual. A jucat şi la naţională, fiind un fundaş de care cu greu se trecea. Când am aflat vestea că a căzut pe front pentru ţară, am rămas fără grai. Nu am organizat nici un meci în memoria acestor adevăraţi eroi, dar noi, jucătorii, şi suporterii Unirii Tricolor nu i-am uitat niciodată. Dumnezeu să-i odihnească!”.

Petea Vâlcov, fotbalistul-erou

Pe front, au mai căzut la datorie colonelul Teodor Davilla, fost arbitru şi vicepreşedinte al FRFA, sau centrul atacant al Juventusului, sublocotenent Traian Zăinescu. Cel mai cunoscut fotbalist care a pierit pe front a fost însă Petea (Petre) Vâlcov, unul dintre cei mai importanţi jucători din istoria clubului Venus Bucureşti.
A murit cu arma în mână, în toamna anului 1943, în Stepa Kalmukă. Fratele său, Nicolae Colea Vâlcov, a luptat, la rândul său, pe front, atât dincolo de Prut, cât şi în Munţii Tatra, primind mai multe decoraţii.

A luptat în zona Neamţului

Constantin Anghelache a fost, la rândul său, încorporat în 1944 şi trimis pe frontul din Moldova. “La începutul verii anului 1944, când ruşii ajunseseră deja în ţară, am fost încorporat în Batalionul 4 Vânători de Munte şi trimis pe front în zona Neamţului. Imediat însă după ce s-a semnat armistiţiul, batalionul a fost retras, iar eu, care aveam gradul de sublocotenent, am fost eliberat în câteva săptămâni. Ruşii nu mai aveau nevoie de serviciile noastre”, ne-a declarat Anghelache.

Gică Popescu s-a întors în baston

“Aşa erau vremurile. Şi fotbaliştii puteau fi chemaţi în orice moment să slujească ţara, ca orice alt cetăţean. Unul dintre cei care s-au întors răniţi de pe front a fost Gică Popescu (n.r. – fost internaţional român între anii 30 şi 50). Săracul, a venit în baston acasă!”, şi-a amintit despre acele vremuri fostul selecţioner Angelo Niculescu.
Acesta a adăugat, în legătură cu meciurile de campionat din acea perioadă: “Chiar dacă eram în război, se respecta programul meciurilor. Fotbalul reprezenta un adevărat balon de oxigen pentru oameni”.

 
 

Urmărește-ne pe Google News