Costel Cernat, Mister 63, intră în ”Hall of Fame”: ”Tata lucra în MI, dar am ales Steaua”

Înaintea introducerii în Hall of Fame-ul secţiei de baschet a clubului Steaua, programată miercuri, înaintea meciului Steaua – U Cluj (17:30, în Sala Regimentului de Gardă “Mihai Viteazu”, restanţă din etapa a V-a a Ligii Naţionale), unul dintre cei mai buni marcatori din toate timpurile, Costel Cernat, a acceptat să răspundă întrebărilor steauabaschet.ro.

În 17 ani de Steaua, aţi trăit cu siguranţă multe momente frumoase pe parchet. Ne puteţi face un top 3 al acestora?
Este greu să fac o clasificare. A fost, fără îndoială, meciul cu Maccabi Tel Aviv, în care am marcat 63 de puncte. Îmi amintesc cu drag derby-urile Steaua-Dinamo din Sala Floreasca, care adunau 2000-3000 de oameni. Spectatorii stăteau până în preajma băncii de rezerve. În aceste meciuri reuşeam adesea să marchez 20-30 de puncte pe meci, în condiţiile în care aveam dueluri cu jucători precum Vasile Popa sau Dan Niculescu. Au fost de excepţie şi meciurile din Cupele Europene, cu Badalona, Bologna, Zalgiris Kaunas sau Maccabi.

Ştim că aţi fost curtat atât de Steaua, cât şi de Dinamo. Cum aţi ajuns să îmbrăcaţi tricoul roş-albastru?
Încă de când eram junior şi ulterior, în echipa studenţească, Steaua şi Dinamo mă voiau. Tatăl meu, lucrând în Ministerul de Interne, dorea să mă transfere la Dinamo. Nu s-a întâmplat aşa, iar prin hotărârea unui ministru, am fost încorporat la Steaua.

Recomandări

Soțiile lui Beniamin Lup, liderul unui ONG cu relații în SUA, moarte în condiții suspecte în România și Republica Moldova. Alte două partenere, date în judecată după ruperea relațiilor

Dacă aţi fi făcut pasul către Dinamo, l-aţi fi avut coechipier pe Dan Niculescu. Aţi fost adversari şi aţi oferit împreună multe derby-uri spectaculoase Steaua-Dinamo. Care era relaţia dintre dumneavoastră pe teren şi în afara lui?
Eu şi Dan suntem prieteni buni şi în ziua de astăzi. Am participat împreună la ultimele patru turnee de Campionat European la care a fost prezentă România. Relaţia noastră nu o pot descrie decât ca fiind una de prietenie şi colegialitate. Ne cunoaştem încă de la perioada junioratului, când eu jucam extremă dreapta, iar el, extremă stânga. Ulterior, în derby-urile Steaua – Dinamo, eram adversari, dar doar pentru o oră şi jumătate.

Ce aţi aduce în baschetul actual din baschetul anilor 70-80?
Aş vrea să văd mai mulţi români pe teren. Cred că ar trebui să se lucreze mai mult la nivel de copii şi juniori, deoarece avem numeroase cluburi private în România. Din păcate, baschetul este un sport care se susţine din banii părinţilor, iar după părerea mea, nu se poate face performanţă în acest fel. Am şi eu o şcoală de baschet, dar merge destul de greu şi nu am posibilitatea de a face o selecţie. Îmi amintesc de modelul francez, unde există centre de excelenţă în care am lucrat în anii 90 şi unde tinerilor li se oferă casă, masă, şcoală şi posibilităţi de dezvoltare. Acolo i-am văzut pe Tony Parker sau Boris Diaw. Văd că şi la alte sporturi din ţara noastră se poate, precum la canotaj sau handbal. Momentan nu şi la baschet.

Recomandări

Live Text – Alegeri prezidențiale în Republica Moldova, turul 2. Sute de oameni la coadă, la o secție de votare din București

Ce părere aveţi despre galeria legendelor deschisă de Steaua?
Este o iniţiativă bună. Mă uitam cu mulţi ani în urmă la cum îi retrăgeau tricoul cu numărul 33 lui Larry Bird, la Boston Celtics, şi mă întrebam când se va întâmpla şi la noi. Mă bucur că aţi făcut voi acest lucru. Este o recunoaştere, o apreciere faţă de activitatea noastră. Tocmai de aceea voi veni pe parchet alături de câţiva din colegii mei de generaţie, pentru că toate acele reuşite nu ar fi fost posibile fără ei.

Al șaselea nume care intră în legendă

Costel Cernat este cel de-al şaselea nume de legendă care va fi inclus în Hall of Fame-ul secţiei de baschet a clubului Steaua. Celebrul aruncător de la distanţă al roş-albaştrilor se alătură unei companii selecte, care îi numără până acum pe Andrei Folbert, Mihai Nedeff, Costi Herold, Petre Brănişteanu şi Mihai Dimancea. Acţiunea va avea loc miercuri, 20 ianuarie, înaintea partidei dintre Steaua CSM EximBank şi U-BT Cluj Napoca, în Sala Regimentului de Gardă “Mihai Viteazu”.

În cinstea lui Costel Cernat, în sală va fi arborat tricoul cu numărul 9 care l-a consacrat, precum şi perioada 1973-1990, care marchează cei 17 ani petrecuţi de fostul baschetbalist în tricoul clubului nostru.

Recomandări

Victimele inundațiilor, căutate de scafandri în cea mai mare parcare subterană din Valencia: „E un cimitir” | VIDEO

“Lunetistul” de pe parchet

Născut în 1953, Costel Cernat şi-a petrecut copilăria în Constanţa, acolo unde a cochetat mai întâi cu handbalul şi, de la 14 ani, cu baschetul, practicat sub comanda profesorului Patrichi la CSŞ 4. Rezultatele sale bune la nivel de juniori le-au atras atenţia cluburilor mai din Bucureşti, Steaua şi Dinamo, dar Costel Cernat a ales să urmeze studiile Institutului de Educaţie Fizică şi Sport. Acolo a jucat baschet în sistem academic, într-o echipă tânără, pentru ca în 1973, la doar 20 de ani, să fie legitimat la clubul Steaua.

Deşi cucerise în 1967 ultimul titlu naţional, Steaua era un nume greu în baschetul românesc la momentul în care Costel Cernat ajungea în echipă. În Europa, roş-albaştrii trecuseră de Galatasaray în Cupa Cupelor din sezonul 1970-1971 şi reuşiseră o victorie importantă la Juventud Badalona în 1972-1973.

Primul titlu naţional cu Steaua l-a cucerit în sezonul 1977-1978, dar spectacolul pe care îl aducea pe teren şi coşurile pe care le marca din orice poziţie şi-au pus amprenta şi asupra următoarelor 9, dintre care ultimul a fost cucerit în stagiunea 1989-1990. În acel ultim sezon, a şi antrenat echipa, alături de Nicolae Pârşu. Costel Cernat a fost “lunestitul”, “shooter-ul” acelei generaţii roş-albastre care a dominat baschetul românesc în anii 80.

A jucat cu Steaua în cele mai importante competiţii intercontinentale ale vremii. În Cupa Campionilor Europeni a bifat trei sezoane (1981-1982, 1984-1985, 1986-1987), iar în 10 jocuri a marcat 279 de puncte. A evoluat în alte cinci sezoane în Cupa Cupelor (1973-1974, 1976-1977, 1977-1978, 1979-1980, 1983-1984), în care a marcat 755 de puncte în 33 de meciuri.

Omul de 63 de puncte

Dintre performanţele pe care Steaua le-a atins cu Cernat în teren nu putem să nu amintim cele trei sferturi de finală din Cupa Cupelor (1974, 1977, 1978), victoriile cu Beşiktaş, Forst Birra Cantu, Juventud Badalona sau BC Barcelona. Iar dacă ar fi să alegem un meci de referinţă din cariera fostei glorii roş-albastre, acesta ar fi, fără doar şi poate, cel disputat în octombrie 1984 în Sala Floreasca, contra lui Maccabi Tel Aviv. Steaua a cedat cu 103-114, dar Costel Cernat a marcat 63 de puncte, record încă neegalat în principala competiţie continentală. Baschetbalistul a reuşit atunci 15 coşuri din spatele liniei de 3 puncte.

La nivel de echipă naţională, Costel Cernat a luat parte la ultimele 4 prezenţe ale României la un Campionat European, în 1973, 1975, 1985 şi 1987. În momentul de faţă, este cel de-al 9-lea jucător din istoria Campionatelor Europene cu cele mai multe puncte înscrise într-un singur meci, graţie celor 42 de puncte marcate împotriva Israelului în 1975.

După perioada petrecută la Steaua, a jucat în liga secundă din Franţa, la Saint Genevieve des Bois, club în cadrul căruia a fost ulterior şi antrenor. În Franţa, a mai antrenat pe BC Chilly Mazarin şi pe BC Massy. Din 1997,  este maestru emerit al sportului.

În 2008, în timp ce antrena echipa naţională a României şi după ce trecuse pe banca tehnică a lui CS Otopeni şi fusese director tehnic la Asesoft Ploieşti, Costel Cernat a reînfiinţat secţia de baschet a Stelei. Echipa roş-albastră revenea sub panouri după o pauză de 10 ani, în Divizia B. Cernat a plecat de pe banca tehnică a Stelei în 2009, a fost câteva luni antrenor la CSM Bucureşti, iar între 2011 şi 2013 a antrenat-o pe Farul Constanţa.

Urmărește-ne pe Google News