Creierul unui jucător cu origini românești a salvat lumea hocheiului! Pe baza rezultatelor studiului asupra creierului lui Larry Zeidel, alți 146 de jucători din NHL care s-au ales cu leziuni cerebrale de pe urma carierei au obținut despăgubiri de 19.000.000 $

• Fundașul Larry Zeidel a evoluat 18 sezoane, dintre care nouă în Liga Profesionistă nord-americană de hochei pe gheață (NHL) pentru Detroit Red Wings, Chicago Blackhawks și Philadelphia Flyers. Cu “Aripile Roșii” a cucerit Cupa Stanley, în 1952.
• Supranumit “The Rock”, el s-a născut în Montreal, Canada. Bunicii săi români, plecați din Transilvania, au sfârșit gazați în lagărele de concentrare naziste. Părinții evrei au fugit în Canada la începutul anilor 20.
• Născut pe 1 iunie 1928, hocheistul a decedat pe 17 iunie 2014, la 86 de ani. Insuficiență cardiacă, grave probleme la rinichi.
• După ce a murit, familia a fost de acord să-i doneze creierul în scopul cercetării medicale, iar Larry a fost diagnosticat, post-mortem, în 2016, de specialiștii de la Universitatea din Boston cu encefalopatie traumatică cronică (CTE), boală neurodegenerativă care apare la persoanele ce au suferit lovituri la nivelul capului.
• În raportul “Băncii de creiere” din Boston asupra cazului “Zeidel” e notat că “Stânca” a primit, de-a lungul carierei, mai mult de 100 de lovituri violente în cap și și-a pierdut conștiența de minimum 10 ori. De altfel, după ce s-a retras, s-a plâns permanent de dureri de cap, asociate cu tulburări grave de comportament.
• Sportivii au acuzat faptul că, deși au semnat contracte de profesioniști și cunoșteau riscurile din timpul jocului, nu au fost informați de stafful medical despre eventualele sechele cu care se pot confrunta după retragere.
• NHL a început să plătească sumele către familiile jucătorilor care nu mai sunt, celor care au nevoie de asistență medicală și monitorizare și celor care trebuie să facă teste neurologice.
• Traseul lui Zeidel e similar celui mai mare hocheist român, Doru Tureanu.

19 cusături la cap, fractură de craniu

Pe 2 octombrie 1958, Larry, care juca la Hershey Bears, a fost implicat într-o bătaie de pomină cu Eddie Shack (New York Rangers). Ambii jucători au terminat lupta într-o baie de sânge, fiind nevoie de intervenția poliției pentru a-i despărți. Zeidel a lovit și forțele de ordine. Incidentul s-a soldat cu un proces, iar Larry a scăpat doar cu o amendă de 200 $.

Larry avea oricum repu­tația unuia căruia nu-i trebuie mult să se enerveze. Când juca pentru Edmonton, s-a bătut cu Jack Evans și s-a ales cu 19 cusături la cap.

În 1955, Larry a blocat o lovitură cu capul, dar a continuat să joace. El a fost ulterior eliminat, lucru care, probabil, i-a salvat viața: a aflat după meci că suferise o fractură a craniului.

«Nu ne vom liniști până te vom vedea la camera de gazare»

Apoi, pe 7 martie 1968, în Philadelphia – Boston a avut loc altă luptă epică. Tot cu Shack. Fotografiile din presa americană a vremii sunt uluitoare.

Zeidel avea să explice că “toți jucătorii din Boston mă intimidau, întrebându-se în gura mare ce mai caută evreul ăsta, adică eu, în ligă?! Au spus că nu vor fi mulțumiți până nu mă vor vedea și pe mine într-o cameră de gazare”.

Investigația NHL, care n-a probat acuzele lui Larry, le-a adus bătăușilor suspendări de patru, respectiv trei jocuri, plus o amendă de câte 300 $.

După ce s-a retras din hochei, Zeidel a lucrat consultant de marketing pentru o casă de investiții. “Îl vedeam în fiecare zi cu Wall Street Journal sub braț”, rememorează, pentru Libertatea, Jay Zeidel, unul dintre copiii lui Zeidel.

“În ultimii ani, tata a intrat într-o spirală a comportamentului bizar și a unor acțiuni de neînțeles. Și a spulberat relația cu noi. Știam că medicii de la Universitatea din Boston începuseră o cercetare pe creierul jucătorilor de fotbal american decedați și am decis să-i donăm creierul. Voiam să știm ce s-a întâmplat cu el. La doi ani după moartea lui, am primit raportul neuropatologic. A fost diagnosticat post-mortem cu encefalopatie traumatică cronică”, explică Jay, care a cochetat și el cu sportul cu pucul și crosa.

Agresiv, dezbrăcat pe străzi

Ce a însemnat comportament bizar? Pierderi de memorie, judecată defectuoasă, confuzie, furie, comportament impulsiv, agresiune, depresie. Vecinii îl vedeau alergând dezbrăcat pe străzi, mergea la meciurile lui Philadelphia Flyers și isca scandal din senin. Și-a vândut aproape toate bunurile și și-a pierdut agoniseala! Căsătoria lui cu Marie s-a destrămat, iar familia, 4 copii, 10 nepoți, aproape că a trebuit să-l repudieze. Ajunsese homeless.

Tata a fost un jucător incredibil de valoros, un om bun. Din păcate, s-a resimțit sacrificiul pe care l-a făcut din dragoste pentru hochei
Jay, fiul lui Larry Zeidel

Poate într-o zi o să revenim în România, la Timișoara, pentru a vedea locurile natale ale bunicilor
Jay Zeidel, azi șofer de tir

În 2016, după raportul Băncii de creier din Boston, 320 de foști jucători au intentat un proces împotriva NHL, solicitând, între altele, despăgubiri, extinderea acoperirii asigurărilor medicale și stabilirea unui fond de urgență.

În total, susține presa americană, ar fi în jur de 4.300 de foști sportivi care au avut de suferit. În linii mari, ei au susținut că au știut care sunt riscurile dacă joacă, dar nu și efectele schimbării vieții lor din cauza traumelor pe care le-a suferit creierul lor.

Când jucam în Quebec, fanii ar fi vrut mai degrabă să ne implicăm într-o bătaie decât să câștigăm. Am avut antrenori care-mi spuneau doar atât: «Du-te și dă-i»
Larry Zeidel

Procesul de 19.000.000 $

În noiembrie 2018, NHL a ajuns la o înțelegere în valoare de 19.000.000 $ cu foștii jucători care au chemat în judecată forul din cauza leziunilor cerebrale suferite. Foștii sportivi au susținut, în principal, că personalul medical al NHL și al francizelor nu i-a avertizat asupra pericolului potențial cu care se pot confrunta.

“Nu considerăm că ar exista o legătură directă între contuzii și encefalopatia traumatică cronică, boala degenerativă a creierului cu care niște jucători de hochei decedați au fost diagnosticați postum”, a fost poziția de forță, exprimată prin vocea comisarului Gary Bettman.

“Cu toate acestea, părțile sunt de acord că plata unor despăgubiri este o soluție echitabilă și rezonabilă. Este în interesul major al părților”, a fost decizia NHL.

NHL a schimbat regulamentul și a început să vireze banii

Rezultatele dosarului Zeidel au determinat NHL să schimbe regulamentul jocului din sezonul 2016-2017. Noile reguli includ acum sancțiuni dure pentru loviturile la cap și conduitele violente pe ghea­ță.

Conform unui studiu, un jucător de hochei suferă în medie 64 de lovituri dure în cap în timpul unui sezon. Înainte de schimbarea regulamentului, media era de 78!

22.000 $ pentru familia Zeidel

NHL a acceptat doar 146 de dosare. Urmașii și foștii jucători care se confruntă cu probleme similare cu ale lui Larry Zeidel au obținut, printre altele:

– Teste neuropsihologice fi­nanțate de NHL, inclusiv transportul către instituțiile medicale.
– Până la 75.000 $ cheltuieli de tratament neuropsihiatric.
– 6.996.000 $ despăgubiri, până la 22.000 $ de jucător.
– 2.500.000 $, în fondul “comun”, disponibil tuturor foș­tilor jucători (pensia de vârstă, asistență medicală de ur­gen­ță).

În total sunt 18.922.000 $.

4.500.000.000 $ obține NHL anual din drepturile TV.

Față de NFL, liga profesionistă de fotbal american, sumele obținute sunt mici: între 190.000 $ și 5.000.000 $, în funcție de vârstă și leziuni, primește un fost jucător din NFL retras sau familia unui sportiv care are CTE.

Nu știu când vom primi banii
Jay, fiul lui Larry Zeidel

Femeia care i-a salvat

Ann McKee se numește doctorul care conduce Centrul CTE de la Boston. În 2008, în cadrul Facultății de Medicină a Universității (BUSM) s-a înființat Centrul pentru Studiul Encefalopatiei Cronice Traumatice.

“E femeia care a salvat fotbalul american și hocheiul pe gheață”, au fost titlurile cu litere de-o șchioapă tipărite de media ca NY Times, Washing­ton Post sau Sports Illustrated.

McKee spune că encefalopatia traumatică cronică este o boală neurodegenerativă cauzată de leziuni repetate la cap. Simptomele apar la ani după leziuni, iar CTE poate duce la demență.

Cele mai multe cazuri documentate au apărut la sportivi implicați în sporturi ca boxul, fotbalul american, hocheiul pe gheață, rugby-ul, chiar fotbalul. Diag­nosticul poate apărea doar la autopsie.

Schimbarea regulilor în unele sporturi e considerată un mijloc de prevenire.

În prezent, nu există nici un tratament. Neuropatologul McKee speră ca în următorii cinci ani să ajungă să poată diagnostica CTE pe un pacient în viață.

Boala, ca amenințare și mister. Ce vor face jucătorii, ce vor face părinții care-și dau copiii la sport

La mai mult de un deceniu de când a fost raportat primul caz de encefalopatie traumatică cronică (CTE) la un fost jucător din NFL, boala a devenit cea mai mare amenințare pentru un sportiv, dar și cel mai mare mister.

Foștii jucători se întreabă deschis dacă au CTE. Jucătorii în activitate iau în considerare riscul și se gândesc să renunțe.

Iar părinții viitorilor jucători vor să știe care sunt șansele apariției problemelor de sănătate pe termen lung în cazul în care își dau copilul la sport.

Povestea lui Tureanu, cel mai mare hocheist român

Tureanu a fost pentru hocheiul pe gheaţă din România ceea ce au fost Nicolae Dobrin pentru fot­bal, Ilie Năstase pentru tenis ori Nadia Comăneci pentru gimnastică.

A jucat titular la Dinamo Bucureşti şi în echipa naţională din 1970 până în 1987! A fost cel mai bun hocheist român la Jocurile Olimpice din 1976 şi 1980. A fost cel mai bun jucător român la Mondialul de hochei Grupa A de la Viena din 1977.

Cu numărul 6 pe gheaţă, România a învins echipa SUA în 1977, 5-4, victorie considerată şi acum una dintre cele mai mari surprize din istoria hocheiului. În 2011, Federaţia Internaţională de Hochei pe Gheaţă l-a primit în “Hall of Fa­me”.

Doamna Tanța: «Acest Larry parcă a fost Doru al meu!»

• “Ne-am cunoscut prin niște prieteni. Jucasem și eu handbal, auzisem de Doru Tureanu. Eu nu am vrut să merg la biserică. Eram uniți, n-a mai fost cazul”, își amintește Constanța Neacșu cum a început povestea ei cu cel mai mare hocheist român.

• “A fost bine, dar începuse să se simtă dat la o parte. Nu mai avea bucuria să meargă la meciuri, era tot mai stingher”, spune ea despre perioada în care au început să apară problemele de sănătate.

• “Nu și-a mai găsit locul nicăieri. A mai lucrat la niște prieteni, la Comprest, era președinte de onoare la echipa de fotbal. I-a dus până în Liga 3”;

• “Diabetul l-a făcut în 1997, pe fondul supărării. Acuza dureri de spate, am crezut că a răcit. Dar a fost diabet. A început cu pastile, pe urmă a trecut pe insulină, dimineața și seara. Diabetul te mănâncă pe dedesubt”;

• “Regreta faptul că nu se înțelege cu fosta soție și cu cei doi copii. Și că n-a plecat în Canada, când a avut ofertă, după Mondialul din 1977. Atunci au venit la el cu o geantă cu 2.000.000 $, dar a refuzat. Nici nu l-ar fi lăsat legal. El era căpos, se certa cu ei, îl mai înjura pe Postelnicu. Îl mai băgau și la arest, dar îl scoteau repede că nu aveau cu cine să joace”, mai spune Constanța Neacșu, care a trăit din 1989 alături de Doru Tureanu.

Pierderi de memorie, come hipoglicemice, operație nereușită

Problemele mari au apărut dintr-odată. “Nu-mi mai răspundea la telefon. Eu eram cadru medical, îl sunam de la serviciu, să văd ce face. M-am întors acasă. El își desfăcuse tot telefonul, bucățică cu bucățică, dar nu mai știa ce făcuse. Atunci au început pierderile scurte de memorie”.

Pe urmă, din cauza diabetului, făcea dese come hipoglicemice. “De cele mai multe ori, eram cu el, îi dădeam repede miere, zahăr, ceva dulce”.

Doamna Tanța n-a fost la un moment dat acolo, Doru Tureanu a căzut și a făcut dublă fractură de femur. Iar operația n-a fost cea mai reușită.

Tureanu a acceptat cu greu să fie dus la un cămin pentru recuperare: “Nu-i plăcea, a venit acasă”.

«Doru al meu nu se demențiază!»

La spital, doamna Tanța a avut un dialog halucinant cu un cadru medical. “Vedeți că s-ar putea să aibă de­mență”. “Duceți-vă naibii, Doru al meu nu se demen­țiază”, a răspuns.

Iar după un tomograf, alt medic ar fi văzut “membrana îngroșată a creierului”. Atât. Plus câteva tulburări de comportament: “Ajunsese să-mi fie frică de el!”.

De acasă, “nea Doru” a luat-o iar pe străzi. Comă hipoglicemică, a căzut pe caldarâm: “Am înțeles că lumea îi dădea cu piciorul, o persoană în această stare pare nebună”. Într-un final, cineva a chemat salvarea. A fost dus la Colentina, dar nu și-a mai revenit. Bronhopneumonie apare pe certificatul de deces.

Omul de gumilastic

“Îl mai durea capul, a suferit multe comoții, dar nu-i plăcea să se vaite de vreo durere. El a jucat mult timp fără cască de protecție! A fost operat la ambii genunchi, de menisc și de ligamente… Degetele erau cusute, umărul îi sărea mereu. Avea o gaură mare între arcade, de la un puc, și cel puțin 27 de semne pe cap, de la diverse lovituri”.

A fost depistat și cu apă la plămâni – “pleurezie, i-au scos doi litri și jumătate de lichid”. Plus, supliment, de trei ori vertebroplastie – “Îi băgau ciment în coloană”.

“Conștientiza cât de mare a fost, dar a fost greu când nu mai era number 1. Deși nu-i plăcea să spună că a fost cel mai mare. A fost un om vesel, darnic, ajuta lumea, lume care nu l-a mai căutat, deși el îi dăduse totul. Cândva mergeam în excursii, la mare, la munte, aveam o casă la Topoloveni de Argeș, acolo se simțea bine”.

«Aș fi fost de acord să-i donez creierul»

“Ar fi meritat rentă. E unul dintre cei doi români aflați în Hall of Fame-ul hocheiului. Și asta l-a supărat. Când să meargă la premiere, a trebuit să se opereze. El n-a avut nici un ajutor, ieșise cu pensie mică. Astfel de oameni ar trebui ajutați! Eu aș fi fost de acord să-i donez creierul pentru cercetări medicale, hocheiul ăsta e un sport foarte dificil. Acest Larry parcă e Doru al meu”.

-A regretat vreodată că a ales să joace hochei?
Constanța Neacșu: Niciodată! Putea să facă fotbal, dar Flamaropol l-a obligat să iubească viteza pe gheață.

Când Tureanu apărea pe pa­tinoarele din Europa, se făcea liniște. Uneori juca singur împotriva adversarilor și câștiga. 6 e numărul care l-a făcut celebru. 6, vine Tureanu!

Tot ce ați citit nu e o ficțiune. Nu e nici măcar filmul “Trauma”!

Mike Webster, filmul ”Trauma” și rolul-capodoperă al lui Will Smith

După examinarea lui Mike Webster, un jucător cunoscut de fotbal american, decedat în condiții inexplicabile în 2002, la 50 de ani, dr. Bennet Omalu descoperă, prin studii proprii şi finanțate din banii săi, că al lui creier suferise datorită loviturilor primite în cap.

Conform studiilor, acesta primise în cap de-a lungul carierei sale mai mult de 70.000 de lovituri. Aceste lovituri au dus la creşterea în creier a unei proteine toxice, numită proteina tau. Aceste studii au fost publicate în revista Neurosurgery.

Liga Națională de Fotbal NFL i-a obligat pe dr. Omalu şi pe cei care participaseră la studii să-şi retragă studiul, deoarece acesta nu era fundamentat. După ce alte câteva cazuri de CTE au fost declarate public cu afecțiuni cauzate de practicarea acestui sport, dr. Omalu a primit o funcție de conducere de la guvernul american, pe care a refuzat-o, şi în februarie 2015 a fost declarat cetățean american. Cercetările doctorului au fost subiectul filmului “Trauma” (2015), rolul lui Omalu fiind interpretat de Will Smith.

”CTE e boala specifică acelora care au traumatisme craniene frecvente în diverse discipline sportive de contact. Diagnosticul de certitudine se pune post-mortem, neavând posibilitatea să-l descoperi științific cât pacientul e în viață. Se speră ca printr-un biomarker crescut în lichidul cefalorahidian să se pună diagnostic cert

Diagnosticul clinic se pune de neurologi și de psihiatri ținând cont de ce functii ale creierului sunt afectate – deficite neurologice, cognitive, afective sau comportamentale.Traumatismele cerebrale duc la microleziuni sanguine – microhemoragii care nu mai oxigenează neuronii și, sec, la moartea lor sau prin distrugerea directă a acestora. Neuronii o dată distruși nu se ma refac, dar, în timp, cu mult efort medical și recuperator, funcțiile celor distruși în parte pot fi preluate de cei sănătoși

Acesta este țelul medicinei viitorului în această speță: descoperirea timpurie a bolii pentru a preveni distrugeri neuronale pe plaje întinse cerebrale cu afectarea dramatică a calității vieții”, explică Dr. Toma Rodica, medic neuropsihiatru.

CITEȘTE ȘI:

În 2018, poliția de frontieră a SUA a prins de două ori mai mulți români decât cubanezi intrați ilegal. O româncă însărcinată a căzut când sărea gardul de la graniță și a murit!

Vezi rezultate alegeri prezidențiale, turul 1 – 4 mai 2025, conform BEC!

Urmărește-ne pe Google News

• hochei pe gheață