Libertatea: Cum te simți după operație?
Cristina Neagu: Sunt bine din punct de vedere psihic și cred că asta contează cel mai mult. Sigur, am mai trecut prin astfel de momente și deja știu cum să le abordez și știu că am o perioadă în care trebuie să mă concentrez doar pe recuperare, așa că încerc să iau pas cu pas fiecare zi și să îmi dau timp să mă recuperez așa cum trebuie. Așa cum am mai spus, psihicul e cel care m-a făcut să ajung unde sunt și să-mi revin de fiecare dată. Fizic, sunt cât de bine se poate după o intervenție chirurgicală. Primele zile după operație au fost grele, dar este normal să fie așa și în continuare vor mai fi momente grele, însă important este să mă concentrez pe recuperare.
Când au estimat medicii că te vei putea întoarce pe teren?
Îmi doresc să mă întorc pe teren cât de repede posibil, însă estimarea este cea pe care o știți și voi deja – în pincipiu, aproximativ 6-7 luni, dar depinde de la om la om. Sigur, între timp voi fi monitorizată și voi merge la controalele stabilite, iar în final medicii vor avea ultimul cuvânt și ei vor stabili când mă voi putea întoarce, însă eu personal sper ca în vară să pot să încep pregătirea. Deocamdată sunt optimistă și știu că voi da tot ce pot pentru recuperare, la fel cum o fac și pe teren. Ceea ce știu acum este că ceea ce a fost mai greu a trecut – sunt fericită că am scăpat de operație și abia aștept momentul în care voi da jos cârjele, pentru că atunci motivarea va fi maximă.
După accidentare și operație, cum îți petreci timpul pe care în mod normal îl dedicai antrenamentelor și meciurilor?
După operație, aproape jumătate din zi o petrec la recuperare. Pentru că nu am voie să merg foarte mult în primele săptămâni pentru a nu se inflama genunchiul, stau mai mult în casă, citesc sau mă uit la filme.
Cristina Neagu: „Locul 4 la CE, rezultat realist”
Unii fani n-au exclus varianta ca unguroaica Planéta Szimonetta să-ți fi provocat intenționat accidentarea, ținând cont de rivalitatea dintre cele două țări. Crezi că poate fi vorba de așa ceva?
Sunt convinsă că jucătoarea Ungariei nu a vrut să mă faulteze intenționat. Mai mult, cred că a fost vorba despre o situație normală de joc, doar că momentul în care m-am prăbușit lângă ea a făcut să accentueze duritatea faultului.
Există suporteri ai naționalei feminine de handbal care s-au simțit mai degrabă dezamăgiți după rezultate bune, precum bronzul de la Campionatul Mondial sau locul 4 de la Campionatul European, considerând că se putea mai mult. Îi înțelegi, sau consideri că nu sunt realiști?
Suporterii vor întotdeauna mai mult. La fel și noi, jucătoarele. Muncim mereu cu gândul la mai mult, dar cred că rezultatul de la Campionatul European este unul realist și bun pentru handbalul românesc.
Ce îi mai trebuie naționalei feminine de handbal pentru a câștiga o medalie de aur la un Mondial, la un European sau la o Olimpiadă?
Când o să aflăm, probabil că vom fi campioane mondiale, europene sau olimpice (râde).
Cum arată 7-le de vis, alcătuit din cele mai bune handbaliste alături de care ai jucat sau pe care le-ai înfruntat?
Am avut norocul să prind generații extraordinare de jucătoare, alături de care am jucat sau pe care le am avut ca adversare și mi-ar fi greu să fac un 7. Așa că rămân cu bucuria de a fi avut colege sau adversare, jucătoare de top ale handbalului.
Citește și: