Cum se răcoresc atleții la cele mai calde Jocuri Olimpice din istorie

Verile japoneze sunt cunoscute pentru amestecul apăsător și uneori fatal între căldură și umiditate. În 2018 și 2019, în perioada 15 iulie – 15 august, peste o mie de oameni au murit din cauze asociate căldurii. Dintre acestea, 150 de cazuri au fost în Tokyo. Alte zeci de mii de oameni au ajuns la spital din cauza temperaturilor extreme, potrivit New York Times. 

Program dictat de televiziunile americane

Luând în considerare căldura din Japonia, organizatorii Jocurilor Olimpice din 1964 au setat ca dată de începere a competițiilor 10 octombrie. Anul acesta însă, căldura nu a mai fost luată în considerare, așa că ceremonia de deschidere a JO a avut loc la 23 iulie. 

După cum explica New York Times, într-un articol anticipativ din decembrie 2019, motivul a fost unul de ordin financiar.

„În esență, așa au dictat televiziunile americane”, spunea Dick Pound, un membru al Comitetului Olimpic și fost șef al comitetului responsabil de negocierile cu televiziunile. Conform mediei internaționale Pound este unul dintre cei mai influenți oameni din olimpism, văzut întotdeauna ca o variantă la conducerea oficială a CIO.

Oficial, calendarul olimpic este dictat de Comitetul Olimpic Internațional. Dar pentru că trei sferturi din veniturile COI vin din drepturile TV, și aproximativ jumătate din aceste drepturi sunt plătite de televiziunea americană NBC, atunci calendarul sporturilor americane dictează programarea Jocurilor Olimpice. Baseball-ul și fotbalul american domină ecranele televiziunilor americane în septembrie și octombrie. Pe de altă parte, iulie și august sunt relativ goale.

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

La latitudinea sa, Tokyo este unul dintre cele mai calde orașe din lume în lunile de vară, spune Masahide Kimoto, profesor de meteorologie la Universitatea din Tokyo, citat de New York Times. Vânturile calde dinspre sud și aerul umed dinspre mare fac ca Tokyo să fie și extrem de umed. 

Din 1900, temperatura medie anuală aici a crescut cu 2,86 de grade Celsius, de trei ori mai mult decât media globală. Cercetările au arătat că asta se întâmplă din cauza modificărilor asupra folosirii terenului; urbanizarea a creat aici a doua cea mai mare arie metropolitană din lume și o insulă urbană de căldură, scrie The Conversation. Asta captează căldura ziua și duce la temperaturi mari și în timpul nopții.

Impactul căldurii asupra atleților

În timpul practicării unui sport, între 75% și 80% din energia consumată de corp este eliberată drept căldură, explică Mike Tipton și Jo Corbett, cercetători la Universitatea Portsmouth într-o analiză pentru The Conversation. 

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

În mod normal, putem scăpa de această căldură dacă o pierdem într-un mediu rece. De aceea, temperatura ideală pentru sporturile de anduranță este de 11 grade Celsius. 

Când temperatura aerului se apropie de temperatura pielii (între 30 și 35 de grade), singura cale pentru pierderea căldurii este evaporarea transpirației. Asta devine mult mai dificil cu cât sunt mai mulți vaporii de apă în aer. Într-un mediu cald și umed, corpul se chinuie mult să piardă căldura generată prin exercițiu fizic.

Supraîncălzirea compromite funcționarea mușchilor, inimii și circulației, efecte accentuate de deshidratarea cauzată de transpirație.

Prin urmare, ar fi surprinzător să vedem recorduri mondiale la evenimentele de anduranță de la Tokyo, din cauza căldurii și a umidității.

Chiar și statul pur și simplu în căldură pentru mai mult timp poate să afecteze negativ controlul presiunii arteriale – așa cum i s-a întâmplat sportivei ruse Svetlana Gomboeva, concurentă la tirul cu arcul.

Recomandări

Infractori prinși cu ajutorul inteligenței artificiale. Profesor dr. Vlad Niculescu Dincă: Trebuie să înțelegem aceste „unelte”, altfel există un risc real să fim toți tratați ca suspecți | Interviu

Stresul termic excesiv

Sentimentul de căldură sau răspunsul corpului asociat cu expunerea la căldură, precum transpirația, poate să ne distragă atenția, afectând concentrarea. Ceea ce, desigur, poate afecta performanța atât în sporturi, cât și în alte domenii unde sunt necesare atenție și concentrare.

Mai grav, combinația de temperaturi înalte, umiditate crescută, alături de un nivel înalt de căldură radiată direct de la soare creează ceea ce specialiștii numesc stres termic excesiv. 

Prin urmare, temperatura ta, de regulă undeva la 37°C, poate crește necontrolat. Studiile au arătat că astfel de condiții ar trebui să ducă la anularea competițiilor, potrivit ghidurilor internaționale. 

În caz contrar, sportivii se confruntă cu un risc înalt de afecțiuni cauzate de căldură: de la crampe și leșin până la epuizare și insolație, care pot să aibă efecte pe termen lung și consecințe la nivelul mai multor organe. 

Prima din posibilele strategii de a face față este aceea de a reprograma competițiile în regiuni mai reci sau atunci când este mai răcoare în timpul zilei. 

Probele de tip maraton și competițiile de fotbal au fost, astfel, mutate la Sapporo, unde este mai rece cu 6 grade decât la Tokyo. (Clima insulară de la Tokyo înseamnă că nu există ore din zi cu temperaturi suficient de bune în capitală).

Alte strategii includ consumul de băuturi din gheață sfărâmată (slushies) sau răcorirea mâinilor cu dispozitive precum mănușile de răcire. Sunt, de asemenea, folosite și vestele cu gheață sau parasolarele, scrie The Conversation.

Sportivii s-au antrenat la temperaturi înalte pentru a se adapta

Esențială este aclimatizarea (în teren sau în laborator). Pentru a se adapta fiziolog și psihologic la căldură, sportivii trebuie să se antreneze în mod repetat sub condiții asemănătoare de temperaturi înalte. 

Alți sportivi au fost folosit băi fierbinți postantrenament pentru a stimula procesele de aclimatizare.

Soluții găsite de organizatori

Chiar dacă spectatorii lipsesc de la Jocurile Olimpice, din cauza pandemiei, multe din tehnologiile și ideile dezvoltate înainte de Jocurile Olimpice ar putea avea aplicații mai largi pentru a ajuta orașele să se „răcorească” în timpul valurilor de căldură, așa cum se întâmplă în prezent și în sud-estul Europei, care traversează zilele acestea unul din cele mai mari valuri de căldură din ultimele decenii.

Guvernul metropolitan din Tokyo a spus că această vopsea poate reduce căldura pe asfalt cu până la 8 grade. Vopseaua a fost inițial dezvoltată de NASA pentru a ajuta astronauții să se răcorească în navele spațiale. A fost folosită de ceva vreme în locuințe, dar, anterior, nu și pe o infrastructură precum cea necesară pentru a găzdui Jocurile Olimpice și Paralimpice. 

Stadionul național din Japonia a fost, de asemenea, construit cu mai multe resurse naturale și lemn decât majoritatea arhitecturii moderne, în parte pentru a reduce absorbția căldurii de către metale. Designul unic al stadionului a fost planificat în mod specific pentru a facilita fluxurile de aer, mai scrie BBC.

Majoritatea competițiilor au loc în aria metropolitană din Tokyo, în săli sau arene interioare, care pot fi răcite cu aer condiționat. Însă folosirea intensivă a aparatelor de aer condiționat ar putea fi problematică din cauza impactului asupra mediului.

Prin urmare, organizatorii Jocurilor Olimpice au cerut inginerilor să găsească soluții mai prietenoase cu mediul pentru managementul căldurii.

Compania Takasago Thermal Engineering, de exemplu, a fost aleasă să instaleze noile sisteme de management al căldurii la noul stadion Ariake, unde au loc competițiile olimpice și paralimpice de volei și baschet.

Compania  a folosit mai multe tehnologii de aer „verde” pentru a crea spații confortabile și a reduce, simultan, impactul asupra mediului. O astfel de inovație este un nou sistem de aer condiționat prin „inducție în spirală”. Acesta împinge aerul rece într-o formațiune de spirală direct spre nivelurile mai joase ale încăperii (arenei), unde este mai probabil să se afle oameni.

Acest flux de aer în spirală ajută la mixul mai eficient al aerului, reducând cu 40% cantitatea de energie necesară pentru a răci o cameră, față de sistemele convenționale de aer condiționat.

Urmărește-ne pe Google News