Milioane de oameni suferă un atac de cord, în fiecare an. Bărbații sunt cel puțin de două ori mai frecvent afectați decât femeile, adesea înaintea vârstei de 60 de ani.
În acest an, alți doi foști mari fotbaliști au avut de suferit din cauza problemelor cardiace. Fostul fundaş Trifon Ivanov, semifinalist cu Bulgaria la Campionatul Mondial din 1994, a încetat din viaţă, în februarie, la vârsta de 50 de ani, tot în urma unui atac de cord.
Francezul David Ginola a trecut și el prin momente de groază, dar a avut zile. Ginola a suferit s-a prăbușit pe terenul de fotbal unde juca un meci amical cu mai multe celebrități. Doctorii au spus că David a fost norocos că a fost transportat rapid la spital.
„Eram vreo 30 de oameni. Jucam un meci de fotbal pe un teren sintetic, pe o reședință privată, la 300 de metri de un teren de golf. Dintr-odată, David s-a prăbușit. Inițial, am crezut că glumește, dar după câteva secunde, ne-am dat seama că e ceva foarte serios.
Cineva a strigat că-și poate înghiți limba, iar Olivier Girault (handbalist) și Frederic Mendy (fost fundaș la Bastia și Montpellier) au sărit să-l ajute, l-au așezat astfel încât să îi acorde primul ajutor. Apoi au venit medicii, în aproximativ 8 minute. L-au preluat, au folosit și un defibrilator, apoi a fost transportat cu un elicpoter la un spital din Monaco”, a povestit pentru L’Equipe jurnalistul Jean-Philippe Lustyk, martor la incident.
Cauzele infarctului
”Cauza principală este fumatul, un lucru pe care tinerii nu prea vor să îl audă. Adăugăm stresul, mâncatul gras – alimentaţia este absolut nepotrivită – şi, evident, lipsa de somn.
Ceea ce schimbă cu totul ritmul începând de la vârste tinere şi, de fapt, defineşte un stres pe care sistemul cardio-circulator îl suportă şi care se soldează, din nefericire, până la infarct miocardic acut”, a spus doctor Rodica Niculescu, medic primar medicină internă, competenţă cardiologie clinică şi intervenţională, conform Digi24.
Medicii sportivi cardiologi recomandă câteva reguli pentru evitarea accidentelor cardiace
1. Nu uitați niciodată încălzirea
Activitatea fizică pretinde o adaptare progresivă a organismului, în special a sistemului cardio-vascular. Încălzirea de minimum 10 minute permite accelerarea ușoară a frecvenței cardiace și creșterea temperaturii corpului. Ea favorizează, de asemenea, dilatarea vaselor menite să irige musculatura. Condiții indispensabile pentru bună desfășurare a efortului.
2. Hidratați-vă din jumătate în jumătate de oră
În medie, beți trei sau patru înghițituri de apă în timpul antrenamentului sau al unei competiții. Deshidratarea perturbă concentrația de minerale din interiorul celulelor, iar acest dezechilibru poate provoca tulburări ale ritmului cardiac, chiar dacă în rest inima este perfect sănătoasa. Trebuie să beti, așadar, regulat, fără să asteptați să vă fie sete.
3. Nu fumati cu o oră înainte și cu două ore după ce faceți sport
Sub efectul tutunului, diametrul arterelor se diminuează (medicii vorbesc de „spasm arterial”). Și cum sângele este mai puțin fluid la efort, această îngustare frânează și mai mult circulația sângelui și sporește riscul infarctului de miocard (o zonă a inimii nu mai este irigată corespunzător). Evident, renunțarea totală la tutun este și mai bună.
4. Nu faceți sport în condiții extreme
La temperaturi mai mici de -5 grade Celsius sau mai mari de 30 de grade Celsius, trebuie să fiți foarte prudenți. Sportul practicat în aceste condiții reclamă un efort suplimentar de adaptare a organismului, inima bate mai repede, tensiunea arterială crește… Iar această suprasolicitare riscă să scoată la iveală o fragilitate care a trecut neobservată.
5. Nu faceți duș in minutele imediat următoare
În timpul efortului, temperatura corpului poate să atingă 40%. Fiind mult mai rece, apa de la duș provoacă – exact ca țigarile – o contractare a vaselor, care sporește riscul de infarct. Este mai bine să așteptati cel puțin 15 minute înainte de a face duș, pentru ca temperatura corpului să scadă și pentru ca sangele să devină mai fluid.
6. Abțineți-vă în caz de febră
Anumite infecții (dentare, respiratorii etc.) se pot propaga în organism și sfârșesc prin a afecta inima sau învelișul acesteia (este vorba de miocardita sau de pericardita). Acest fapt favorizează apariția tulburărilor de ritm, susceptibile să se agraveze, dacă mușchiul cardiac este prea solicitat. Deci: fără sport intens, în săptămâna care urmează după o gripă sau după o afecțiune gastrică.
7. Semnalați medicului dacă simtiți o jenă în piept
Palpitații, indispoziție, dureri în piept, pierderea neobișnuită a suflului în timpul efortului sau imediat după… Aceste simptome sunt semnale de alarmă ce trebuie luate foarte în serios. Cu toate acestea, studiile arată că circa jumătate din femei și o treime din bărbați nu vorbesc cu medicul. O eroare, căci consecințele pot fi fatale, dacă simptomele sunt neglijate.
Citeşte şi:
- Didi Prodan a murit! Cum l-a cucerit pe Iordănescu: ”O să-mi dau viaţa pentru Steaua”! O carieră măcinată de accidentări
- Didi Prodan a murit! ”Tătuca” a marcat cel mai frumos gol al Stelei în cupele europene: ”I-am zis lui Gâlcă: «Dă-o dreaptă»!” / VIDEO
- Didi Prodan a murit. Plănuia să-i cumpere un Duster fratelui său, Ciprian, iar lui Răducioiu îi găsise echipă
- Didi Prodan a murit! S-a simțit vinovat că tatăl său a decedat conducând Mercedesul primit cadou de la el, în 1994!