Comentează
Libertatea: Rareş, ai ajuns la 13 titluri naţionale consecutive. Nu te-ai „plictisit” să tot câştigi?
Rareş Cojoc: N-am să mă satur niciodată să fiu campion. Este un sentiment aparte. Sunt un luptător şi îmi place să câştig tot. Sunt mândru că am reuşit să mă impun de 13 ori la rând cu trei partenere de dans diferite.
Care e „reţeta” succesului tău? Cât e talent şi cât e muncă pentru un dansator? Ce părţi plăcute şi neplăcute are meseria ta?
Cred că îmbinarea dintre talent şi muncă este reţeta optimă pentru succes. Ambele se află într-o relaţie de interdependenţă, trebuie să se completeze reciproc. Conisder că un campion trebuie să fie un om complet, cu atât mai mult, cu cât dansul este un sport subiectiv. Trebuie să te dedici în totalitate, să faci multe sacrificii şi compromisuri constant şi pe termen lung. Trebuie să ştii să comunici cu oamenii şi să fii o persoană inteligentă. Un campion trebuie să se comporte ca un adevărat campion tot timpul: şi pe ring, şi în viaţa cotidiană.
În 2010 te-ai calificat în semifinalele Campionatelor Mondiale, fiind singurul român care reuşeşte o asemenea performanţă. Care e obiectviul tău următor pentru concursurile din străinătate?
Îmi doresc ca istoria să se repete şi anul acesta, la Mondialele din Australia şi la Europenele din Germania, dar nu-mi place să-mi fac planuri, fiindcă mi-e frică să nu fiu dezamăgit. Am gânduri sau dorinţe, dar nu planuri. După despărţirea de fosta parteneră, Kasia, ai pierdut ratingul mondial. În câtă vreme crezi că vei reveni în elită?
Poate ca mi-am pierdut poziţia din ranking-ul mondial, dar nu mi-am pierdut calităţile de dansator. Nu cred că acest fapt m-a exclus din elita dansului sportiv. E doar o chestiune de timp până ce voi reuşi să pătrund din nou între primii 24 din lume. Sper să reuşesc până la toamnă.
De ce te-ai despărţit de poloneza Kasia şi cum ai găsit-o pe moldoveanca Tania?
Sincer, nu mă aşteptam să-mi schimb partenera de dans. Cu Kasia aveam o relaţie solidă, bazată pe multă încredere, ambii provenind din aceeaşi lume, cu idealuri aproape identice. Împreună cu antrenorii noştri am decis ca terminarea parteneriatului este cea mai buna soluţie, pentru amândoi, din cauza diferenţei de înălţime.
Ce are în plus Tania faşă de Kasia?
Ambele sunt dansatoare extrem de talentate, care au ştiut dintotdeuna ce vor. Nu vreau să le compar, nu ar fi corect. În parteneriatul cu Tania, mă avantajează înalţimea ei. Acum, perechea noastră arată mult mai echilibrată şi mai dinamică.
Câţi bani ai câşigat anul trecut? Cât ai cheltuit?
Vă pot spune doar că cheltuielele mele pentru tot ceea ce implică dansul depăşesc cu mult câştigurile. Este o realitate traită de mulţi dansatori şi sportivi din ziua de azi.
Poate face dans sportiv orice persoană sau trebuie să aibă o situaţie materială bună?
Din păcate, dansul e unul dintre cele mai scumpe sporturi. Este dureros că micuţi foarte talentaţi renunţă la dans din motive financiare. Cluburile ar trebui să facă eforturi să atragă spunsori care să-i susţină pe micuţi. Doar un dansator bun, cu notorietate, poate să ajungă să se autosusţină.
Mulţi se gândesc că dansatorii formează un cuplu şi în afara concursurilor. Aşa e? Ţi-a fost vreuna din partenerele tale şi iubită?
Într-adevăr, există numeroase perechi de dansatori care formează un cuplu şi în viaţa de zi cu zi. Eu fac excepţie. Au fost cazuri când perechi de top s-au despăţit din cauza problemelor de cuplu. Eu am delimitat sportul de viaţa personală.
Te iubeşti cu Andreea Popescu. Cum te motivează, ce sfaturi îţi dă?
Andreea este susţinătorul meu de suflet. Mă simt bine când este cu mine la concurs, îmi dă încredere. Mă sprijină de dimineaţa până seara. Se implică în tot ceea ce fac şi îşi doreste să ajung în vârful ierarhiei mondiale. E persoana de care am nevoie ca să ajung acolo unde îmi doresc. Îmi spune în permanenţă că sunt cel mai bun. Îi sunt recunoscător pentru toată înţelegerea de care dă dovadă în fiecare zi, deoarece eu nu duc un stil normal de viaţă. Sunt mai mult plecat, iar atunci când sunt acasă mă antrenez din greu. Nu mi-ar plăcea să fiu în locul ei şi simt că de multe ori îi este greu fără mine.
Cum eşti privit în lumea dansului? Ce zic ceilalţi concurenţi despre tine, cum te văd puştii care acum învaţă tainele acestei discipline?
Cred că lumea apreciază eforturile pe care le fac şi faptul că sunt atât de constant, mă dedic în totalitate, sunt perseverent şi insist până reuşesc. Dansul este însa foarte subiectiv şi părerile sunt întotdeauna împărţite. De aceea trebuie să încerci să te mulţumeşti pe tine, nu pe alţii. Îmi doresc şi sper că am reuşit să fiu un exemplu pentru toţi copiii care practică acest sport, măcar o sursă de inspiraţie dacă nu un model.
Cum ai ales să faci dans? Erai talentat de mic?
M-am apucat de dans din proprie iniţiativă, la vârsta de 8 ani. Talentul este ceva cu care te naşti şi nu poţi să-l dobandeşti prin învăţare. Este ceva special, unic şi personal, imposibil de copiat. Dacă sunt talentat acum, sunt sigur că eram talentat şi cand eram mic.