De șapte ani, finlandezii sunt terifiați de cerșetorii români. Verii Bujor cântă pe stradă, pentru 10 euro ”cam la trei ore”. ^Rromii sunt agresivi dacă nu le dai bani. Fură florile din cimitire şi le vând. Există o reţea care valorifică aur fals!

Bujor cântă de când se ştie, adică de la şase ani. ”Tot neamul meu e de lăutari”, spune el. Marius face de doar un an cuplu cu vărul său: „Ne producem la acordeon, saxofon și pian”. Partenerii n-au loc stabil pentru cântări, dar sunt în mod regulat la Helsinki, Vantaa, Mäntsälä sau Lahti.
”Orașele nu diferă unele de altele. Nici câştigurile!”, spune Marius. Iau cam 10 euro la trei ore, au calculat. Au avut şi necazuri. ”Nişte beţivi ne-au bătut şi ne-au luat banii! Alţii ne-au crezut cereştori şi ne-au luat la pietre”, spune Costică.
Costică şi Marius ar vrea să se întoarcă acasă – Finlanda nu e El Dorado-ul crezut, dar, deocamdată, n-au bani destui. Veniseră în nord să câştige ceva, însă pare că nu merge. Momentan, ei sunt cazati într.o tabără, unde plătesc 100 de euro lunar pentru a dormi într-o automobil dezafectat dintr-un cimitir de maşini. „De spălat, ne-am mai spălat într-piscină a unui hotel”, afirmă verii.

Reţea de vânzători de aur fals, alţii vând florile furate din cimitire

Cantăreţii la acordeon, precum verii noştri, au concurenţă mare, pentru că aici sunt trupe care cântă in plină stradă. Au totuşi succes seara, mai ales la sfârşit de săptămână, cand beţivilor de orice naţionalitate le face placere să arunce cu bani în ei. Verii Bujor cerşesc un ban, dar măcar oferă ceva, un spectacol. ”La Helsinki şi la Vantaa, unde e al doilea aeroport, cerşetoria e în floare. În plus, rromii devin agresivi dacă nu le dai bani. Alţii fură florile din cimitire şi le vând. De asemenea, am auzit de o reţea de români. Sunt bănuiți că vând aur fals”, spune fotbalistul român Vasile Marchiş, care joacă în Finlanda de 15 ani. ”Dacă nu te cunosc personal şi nu au apucat să-şi facă o idee, cred că românii sunt neserioşi. Există multe persoane venite din România care comit infracţiuni în Helsinki şi în partea de nord a Finlandei, dar în vest, aici unde locuiesc eu, nu sunt probleme”, spune fundaşul român de la Pallo-Iirot Rauma. ”Finlanda e o ţară curată şi liniştită, cu verdeaţă multă. Totul e bine pus la punct până în cele mai mici amănunte. Au doar 5 milioane de locuitori, dar sunt oameni de calitate, sistemul lor educaţional e unul dintre cele mai performante din întreaga lume. Au doar trei televiziuni, iar oamenii sunt obişnuiţi să stea în aer liber, să se plimbe. Nu există stresul din România. Se duc la restaurante, în baruri, nu sunt obişnuiţi să pună bani deoparte pentru zile negre”, conchide Marchiş.
Prezență obișnuită din 2007
În ciuda frigului, ţiganii români şi borfaşii sunt în centrul Helsinkiului. Au invăţat engleza şi cerșesc şi alte valute. Pirandele se înjură una pe alta ca la uşa cortului când se adună toate şi o fac într-o romano-tiganeasca inconfundabila. E greu să le explici finlandezilor că ar trebui să nu le dea bani, pentru că oricum nu le dau. Şii foştii valutişti, reprofilaţi în transportatori de maşini sau de aparatură electronică, ne reprezintă ţara cu mândrie. Două stereotipuri: un burtos cu ciocate, tricou original “de puta madre”, şi o “ceafa groasă” în costum de piele. Atunci când treci pe lângă ei, auzi familiarul “Da să moara ma-ta, ce l-am făcut pe fraier”. Problema românilor fără căptătâi pe străzile oraşelor finlandeze e una lungă şi veche. Cerşetorii ţigani au devenit o prezenţă obişnuită după 2007. Finlandezii au fost surprinşi să vadă cât de mulţi cerşetori se află pe stradă, în ciuda temperaturilor foarte scăzute. Până în acel moment, cerşetoria nu era un fenomen răspândit în această ţară nordică.

Recomandări

Klaus Iohannis, ultimul mesaj de 1 Decembrie ca președinte: „Știu că am făcut greșeli, vă cer iertare”. Bilanțul celor 10 ani de mandat | VIDEO

ISTORICUL CEŞETORILOR ŞI ŢIGANILOR ÎN HELSINKI
Octombrie 2009. Mai multe tabere ilegale înfiinţate de cerşetorii ţigani români au fost desfiinţate de autorităţile din Helsinki.

Noiembrie 2010. Autorităţile Helsinki au decis să le ofere cerşetorilor ţigani bani pentru a se întoarce în ţările lor de origine – în special România şi Bulgaria. Cei care acceptau oferta urmau să primească bilete de feribot către Tallinn, iar pentru fiecare autovehicul s-au oferit 300 de euro pentru combustibil. Condiţia era ca aceştia să părăsească teritoriul Finlandei în decurs de două zile. În jur de 40 de tigani au plecat spre casă cu nouă maşini.. Până atunci, ţiganii erau cazaţi în adăposturi pentru cazuri de urgenţă, ce le-au fost puse la dispoziţie de municipalitate odată cu scaderea bruscă a temperaturilor. Valul de frig şi un incendiu i-au forţat pe aceştia să părăsească tabăra improvizată. Ţignii veniseră în Finlanda ca turişti, ceea ce înseamna că ar trebui să-şi asigure singuri cazarea.

Septembrie 2011. De ce nu vrea Finlanda să ne primească în Schengen: „Străzile din Helsinki sunt pline de ţigani”. Eurodeputata finlandeză Sari Essayah, membră a grupului Partidului Popular European, a explicat care crede ca este motivul pentru care Finlanda se opune aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Este vorba despre problemele create de tigani. „Mulţi finlandezi sunt şocaţi de cât de mulţi cerşetori sunt pe străzile din Helsinki. Mulţi spun că până să intrăm în UE, nu aveam cerşetori”, a mai spus europarlamentarul.

Recomandări

Călin Georgescu a acordat un interviu celui mai vechi ziar britanic în casa de pe câmp a unui prieten din Izvorani și a spus din nou că Putin este un „patriot” | VIDEO

Aprilie 2012. Zeci de copii cerşetori din Bulgaria şi România s-au întors pe străzile din Helsinki, unii dintre ei fiind de vârstă şcolară, iar cei mai mulţi sunt chiar mai mici, a relata postul finlandez de televiziune YLE. Poliţiştii din Helsinki au cerut ajutorul Bucureştiului pentru a scăpa de cerşetorii veniţi din România. Institutul Deaconess din Helsinki. susţinea că romii din estul Europei îşi aduc acum întreaga familie la cerşit în Finlanda, adăugând că aceştia închiriază apartamente modeste în care locuiesc cu zecile. Ţiganii sunt veniţi din câteva sate de lângă Târgu Jiu. Ei au venit cu autocarele în grup. Se schimbă la fiecare 5-6 luni cu alţii din ţară. Au ca ghid un român care vorbeşte finlandeza şi pe care îl plătesc periodic pentru organizarea transportului.

Iunie 2012. Trei parlamentari finlandezi au propus un proiect de lege prin care sa fie interzis cerşitul în locurile publice, din cauza românilor ce practică această activitate din ce în ce mai des, într-un mod agresiv. Dacă proiectul de lege eraaprobat, cerşetorii puteau fi amendaţi. Parlamentarii cred că cerşetoria are un impact negativ asupra siguranţei publice.

POVESTEA VERILOR BUJOR A AJUNS ÎN PRESA FINLANDEZĂ

Urmărește-ne pe Google News