ComenteazăDenis Alibec (26 de ani), la psiholog. Alintatul atacant este de multișor o problemă la FCSB. Capriciile i-au atras și excluderea de la națională, după cum susține fostul mare internațional Marcel Răducanu, într-un interviu pentru ”Libertatea”.
Dă din mâini, protestând față de arbitri, dar îi pune în situații dificile și pe colegi, ”vinovați” că nu-l servesc ca la carte cu baloane. Pe antrenori îi expune, de asemenea, unor ipostaze jenante, prin gesturi sfidătoare, iar pe managerul Mihai Stoica l-a înjurat, după ce i-a cerut să fie mai activ în joc. Nici patronul Gigi Becali n-are ac de cojocul lui, preferând doar să-l amenințe. Are tânărul Alibec cei 7 ani de-acasă, în condițiile în care a fost crescut doar de mamă (părinții au divorțat pe când Denis avea doar 6 ani) și de bunică?
Fumează, dă iama în dulciuri, și-a cumpărat mașină de 170.000 de euro. Are cineva leac pentru jucătorul Alibec, pentru a-l recupera pentru fotbalul cu adevărat mare sau va rămâne acesta doar o valoare pentru Liga 1 din România?
Dumitru Dragomir crede că lui Denis ”îi trebuie o mamă de bătaie”, iar Ioan Andone l-ar programa de urgență la un consult: ”Toată lumea zice că-l ştie pe Alibec şi ce dacă? Alibec nu poate să stea pe bancă? Sau în tribună? Sau Alibec nu e pe lista de transferuri? Păi, du-te, mă, în tribună dacă vrei să dai din mâini! Du-te şi dă cât vrei, din tribună. Îţi dau salariul. Iei un specialist, un psiholog, şi hai, bă, băiatule de două ori pe săptămână te duci acolo. Nu te corectezi nici cu ăla atunci du-te la altă echipă!”.
Doar Marius Șumudică i-a știut ”cifrul” lui Alibec. În rest, Jose Mourinho, Rafa Benitez n-au izbutit să-l ”citească” pe constănțean, în perioada Inter Milano. Cum se apără Denis? ”Așa reacționez eu când nu-mi iese jocul”.
”Libertatea” a solicitat expertiza tăioasă ca un bisturiu aparținând psihoterapeutului Keren Rosner.
Denis Alibec, la psiholog: ”Este cazul în care ar fi bine să îl acceptam așa cum este”
Ca fotbalist, se impune o conduită bazată pe disciplină și pe reguli, ceea ce este greu de implementat pe un temperament iute și pe un comportament hiperkinetic. Pare o persoană hiperactivă, pe care cu greu o poți struni să se încadreze normelor și regulilor. Este cazul în care ar fi bine să îl acceptam așa cum este. Nu se poate întotdeauna să se schimbe firea unei persoane, chiar dacă aceste manifestări sunt în detrimentul lui. El conștientizează, când este relaxat, și probabil își doreste să fie mai calm șă linistit în acele momente, mai rațional, dar pe durata când este concentrat la joc sau când ceva îl nemulțumește răspunde afectiv.
”Reactivitatea lui este o combinație de temperament coleric cu educație permisivă. Ceea ce ține de temperamet nu poate sa fie schimbat, însă se poate lucra psihologic să fie potolit. Probabil, în prima parte a vieții i s-a permis comportamentul răzvrătit sau adulții din jurul lui nu au știut cum să răspundă la provocările lui, să îl modeleze. Se pare că reacțiile lui sunt justitiare, legate de percepția de nedreptate sau când lucrurile nu se desfașoară aș cum consideră el. Reflectă sentimentul exacerbat a ceea ce este corect, al intoleranței și cerințe mari de la ceilalți. Sentimentul ca reușită lui nu poate să fie la cote maxime din cauza unor situații create de alții, nu le poate accepta mental. Simțul propriei valori este prezent intens și îi conferă fondul pe care el își permite să aibă pretenții și să își dea voie să se comporte natural”.
Poate, de asemenea, să fie vorba de mânie, furie interiorizată pe care nu știe cum să o gestioneze. Cel mai bine ar fi să lucreze cu un psihoterapeut, să afle cât ține de temperament și cât de scheme cognitive disfuncționale, pe care, împreună cu specialistul, le poate demonta și reface într-un mod funcțional. Va fi învățat să identifice pornirile înainte să se manifeste și să își controleze stările psihomotorii. Penalitățile și pedepsele în cazul lui nu sunt eficiente, așa cum nici critica nu aduce rezultate. Este singurul care, împreună cu un specialist, poate să-și îmbunătățească conduita”.
Citește și: