Pentru golgheterul Stelei, primul contact cu fotbalul a fost un şut în fund. ”La prima acţiune de selecţie la FC Bihor a fost refuzat pe motiv că era supraponderal şi că scotea limba, de părea că se sufocă, după doar vreo două sprinturi! Ulterior, am observat că ăsta e ticul lui, să alerge cu limba scoasă!”, a povestit un prieten cu care Claudiu a jucat la Săgeata Crişul Oradea.

Abia a doua oară când s-a prezentat la clubul lui de suflet, FC Bihor, a fost remarcat de Alexandru Gergely, cel care l-a crescut într-o grupă cu nume ca Homei, Cigan sau Achim.

”Aveam 10 ani. Toţi se uitau urât la mine că l-am oprit! Dar am văzut că are forţă, viteză, dribling scurt. Am făcut un grup bun, iar Claudiu făcea spectacol la juniori. Într- un sezon, am dat 130 de goluri, 80 – el, 30 – Cigan”, şi-a amintit Gergely, pentru Libertatea.

Un copil sărac

Devenit un om de bază la Steaua, Keşeru nu a avut o copilărie uşoară. ”Provine dintr-o familie modestă. Taică-su a lucrat la «Înfrăţirea», maicăsa era muncitoare. Au fost cu el când s-a transferat în Franţa, la Nantes, că era minor copilul. A făcut bine că s-a dus acolo devreme, s-a desăvârşit ca fotbalist şi s-a educat”, a adăugat tehnicianul.

Gergely a avut un cuvânt greu de spus în transferul internaţionalului român la campioana României: ”Înainte să semneze cu Steaua, m-a sunat: «Ce fac, profesore, mă duc?». «Dacă eşti pregătit, da, semnează! », i-am zis. Păcat că părintele lui n-a mai apucat să-l vadă marcând în ţară”.

 
 

Urmărește-ne pe Google News