”Sacrificiile pe care le-am făcut sunt enorme. Dar, dacă vrei să obţii ceva, în absolut orice domeniu, nu numai în sport, trebuie să faci sacrificii. Eu am făcut nenumărate. Nu am mai ieşit în faţa blocului să mă joc trei ore pe zi, reducând la o oră pe zi activitatea de joacă cu prietenii, depărtarea de familie în cantonamente, munca pe care am depus-o, pentru că este un efort fizic uriaş şi nu cred că foarte multă lume doreşte să rămână la un puls de 150 de bătăi pe minut timp de două ore… Toate lucrurile astea au făcut ca eu să ajung la performanţele obţinute”, a mărturisit Răzvan Florea.
Inspirat de tatăl său
Florea a început să înoate la vârsta de 5 ani, la palatul Copiilor din Constanţa. Fostul campion a făcut public motivul pentru care s-a îndrăgostit iremediabil de nataţie:
”Mi-a plăcut apa de mic. Tatăl meu, fiind scafandru de profesie, majoritatea timpul o petreceam în apă, la mare. Din 1985, până în 2010 mi-am desfăşurat întreaga activitate de înotător. La început, nu s-a gândit nimeni că voi face performanţă în înot, dar, încet, încet, pas cu pas, am început să particip la campionatele naţionale de juniori, rezultatele au apărut şi am avut acces în loturile naţionale de juniori şi seniori”, aspus Răzvan Florea, conform atitudineaonline.ro.
Deşi România nu beneficiază de o infrastructură bine pusă la punct, Florea este convins că ţara noastră nu şi-a spus ultimul cuvânt în nataţie: ”Avem copii talentaţi, dintre care cred că, în viitor, vom scoate campioni pe plan naţional şi, de ce nu, pe plan internaţional”.