Ne face cu ochiul şi apoi aruncă o glumă veche de când lumea: “Eu nu sunt român. Sunt oltean!”. Aşa îşi începe povestea Mihai Mărăşescu, de loc din Craiova, un venerabil profesor de sport din satul Grădinari, în fapt omul sub îndrumarea căruia actualul antrenor al Stelei a făcut primii paşi spre lumea şi fascinaţia stadioanelor. “Dorinel a fost pentru mine nu doar cel mai bun elev din cariera mea, ci chiar unul din motivele pentru care pot spune astăzi că a meritat să fac această meserie atâta amar de vreme”, spune nostalgic nea Mihai, care şi-l aminteşte pe Munti ca pe un copil teribil de ambiţios: “Pe el nu l-a ajutat niciodată fizicul, era firav, a trebuit să muncească dublu toată viaţa ca să compenseze lipsa asta. Dar a crezut mereu că poate să reuşească în orice îşi propune. A avut el steaua lui, care a avut grijă de el”.

La educaţie fizică a luat doar 10 timp de opt ani

Prezent la toate activităţile cu profil sportiv ale şcolii, Dorinel a primit, vreme de 8 ani, numai nota 10 de la profesorul Mărăşescu. “Era peste tot, la fotbal, la tenis de masă, la atletism, nu rata nimic, făcea parte din toate echipele noastre. Noi aveam şi mai puţini elevi ca alte instituţii, aşa că Dorinel evolua la mai toate disciplinele când făceam întreceri cu alte şcoli, din alte sate”. Descurajat de talia redusă a lui Dorinel, un coleg de catedră cu Mărăşescu a încercat să-l facă pe elevul Munteanu să renunţe la sport: “N-a avut nici o şansă cu Dorinel, când a încercat să-i explice. Păi Dorinel îşi dorea atât de mult să facă sport, încât atunci când mergeam în deplasare la unele meciuri de fotbal se arunca direct în portbagajul Daciei cu care plecam! Se buluceau câte zece în maşină, dar Dorinel alegea mereu portbagajul. Îi plăcea lui acolo!”, spune râzând dascălul lui Munti.

În pauza mare făcea ture în jurul şcolii

Începând cu clasa a V-a, Dorinel dobândise obiceiul de a folosi pauza mare dintre ore pentru a face ture de alergare în jurul şcolii. “Aşa se pregătea el, alerga câte 800 de metri, apoi o lua de la capăt. Mai râdeau unii de el când îl vedeau aşa mic şi harnic, dar el îşi vedea de treabă”, povesteşte Mărăşescu, profesorul de sport al lui Munteanu.

«Neamţul» a jucat şi şah

Mihai Mărăşescu nu a uitat nici perioada în care Dorinel Munteanu a cochetat cu echipa de şah a şcolii din Grădinari: “I-a plăcut la început, dar se supăra dacă pierdea câte o partidă şi nu mai scoteai o vorbă de la el cu orele, aşa de îmbufnat era. Până la urmă, a ales bine şi s-a concentrat spre fotbal”.

Urmărește-ne pe Google News