Atacantul echipei de aur a Corvinului Hunedoara, construită de Mircea Lucescu în anii 80, lucrează de două luni ca agent la o firmă de pază ce asigură protecţia stadionului ”Michael Klein”, aşa cum se numeşte astăzi arena care a aparţinut fostului club Corvinul. Arenă unde a fost idol în tinereţe.
Programul de la noul loc de muncă l-a împiedicat pe Florea Văetuş (7 selecţii) să se revadă cu foştii colegi de la echipa naţională care s-a calificat la Euro 84.
”Regret că nu am putut veni la Bucureşti să mă reîntâlnesc cu foştii mei colegi de la echipa naţională, dar nu am putut să mă învoiesc de la serviciu. Sunt angajat de puţin timp. De două luni lucrez ca paznic, iar luni când a fost festivitatea la Federaţie am fost în tură şi nu am putut să fac schimb. A încercat şi fostul preşedinte al Corvinului Gelu Simoc să mă ajute, dar nu s-a putut. Ironia sorţii, fac pază chiar la stadionul pe care am cunoscut atâtea satisfacţii”, a explicat cu nostaligie în glas omul care a deschis drumul tricolorilor spre turneul final din Franţa. Văetuş a marcat primul gol al meciului de debut România – Cipru 3-1, disputat pe 1 mai 1982, la Hunedoara.
Are pensie de la Combinat
Florea Văetuş s-a făcut paznic după ce Alina State, actualul finanţator al FC Hunedoara, l-a lăsat fără grupele de juniori mici pe care le pregătea. ”Nu mă mai plătise de şase luni. Mi-a zis că nu o interesează juniorii şi dacă nu-mi convine sunt liber să plec. Şi am plecat! Sunt pesionar, ca fost lăcătuş şi aglomerator la Combinatul Siderurgic, şi îmi completez pensia cu salariul de paznic. Mă descurc cum pot”, spune fostul internaţional, care a fost declarat în 2013 Cetăţean de Onoare al Hunedoarei, alături de celelalte glorii ale Corvinului.
Campion cu Dinamo
Golul cu Cipru este de referinţă pentru cariera lui Văetuş, care regretă însă că nu a jucat mai mult la naţională şi că nu a participat la Euro 84.
”Nu voi uita niciodată golul cu Cipru. Este singurul pentru reprezentativă. A fost primul şi ultimul meu meci oficial jucat la naţională. Am mai fost rezervă cu Cehoslovacia, la Bucureşti. Atunci jucam la Dinamo. După ce am revenit la Corvinul, nea Mircea Lucescu nu mai m-a convocat. Nu ştiu nici azi de ce. L-a luat pe Dragnea de la Dinamo, aşa erau vremurile.
Am fost nevoit să mă întorc la Hunedoara fiindcă murise tata, iar mama nu a vrut să vină la Bucureşti. Fratele meu mai mic era în armată, iar eu rămăsesem capul familiei”, a povestit Văetuş, de două ori campion şi câştigător al Cupei României cu Dinamo.
Cu toate astea, omul îi rămâne recunoscător mentorului Mircea Lucescu: ”Vorbesc cu el de ziua lui, când îl sun să-i urez . Îl aşteptăm la Hunedoara, să ne mai adunăm ca pe vremuri”.