Comentează”Vreau să mai joc doi-trei ani și apoi gata! Când nu mai răspunde corpul, mă las. Ultimul lucru pe care l-aș face ar fi să fur bani de la club, ar fi o mare lipsă de respect. Dacă nu mai pot, las un copil care vine din spate”, a dezvăluit Culio pentru site-ul lead.ro.
Fotbalistul de 33 de ani și-a dezvăluit și planurile de viitor: ”Când mă las, îmi iau un an sabatic, îmi iau un an numai pentru vacanțe, apoi o să mă gândesc ce vreau să fac. Mi-ar plăcea mult să fiu director sportiv sau impresar. Dar acum nu mă gândesc decât să ies campion cu CFR-ul. Pentru asta am venit, altfel stăteam și eu liniștit, acasă, cu familia. Am venit să ies campion. Am vorbit asta cu Petrescu, că nu vin să ies pe locul cinci. Vin să lupt la titlu, să muncesc pentru asta”.
Culio este fericit la Cluj: ”Clujul e un nume în Europa, iar Dan Petrescu m-a convins că aici e, din nou, un proiect serios. În fiecare an, CFR mă suna să întrebe de mine, dar de data asta chiar am fost convins să vin. Iubesc Clujul, îi simt căldura, abia așteptam să se termine cantonamentul din Slovenia ca să văd din nou orașul. Când am ajuns, îmi transpiraseră mâinile de emoție! Îmi era dor de oraș, de oameni”.
”Acum patru luni, mama mea a murit și căutam un loc în care să mă simt bine, un loc unde să mă simt iubit și protejat. Căutam, de fapt, fără să îmi dau seama, chiar Clujul”, a explicat Emmanuel Culio cu lacrimi în ochi, pentru lead.ro.
Culio, zugrav până să devină fotbalist profesionist la 19 ani, a povestit pentru sursa citată cât de periculoase erau meciurile pe care le juca în copilărie:
”Chiar nu glumesc. Așa erau meciurile dintre cartiere în Mercedes. era format din adidași, șort, tricou și cuțit sau pistol, după caz. Jucam fotbal cum se joacă în toată lumea, cartier contra cartier, numai că, pe sub tricouri, cei mari aveau dosit ori un briceag, ori un pistolet, să fie acolo, în caz de ceva”, își amintește băiatul din Mercedes.