Unii susțin AFC Rapid, alții CSM CFR București. Pe piață se pregătesc să apară încă trei echipe: ACS Rapid Redivivus 2017, ACS Rapid Frumoşii Nebuni ai Giuleştiului şi ACS Legione Granata Giuleşti.
Un grup de fani intitulat ”Socios Rapid 1923” face apel la fostele glorii pentru renașterea spiritului Giuleștiului.
”VĂ MAI PASĂ DE RAPID? / SCRISOARE CĂTRE GLORIILE RAPIDISTE
În 1962, John Steinbeck câștiga Premiul Nobel pentru literatură cu o carte exceptională, “Iarna vrajbei noastre”.
Cartea vorbeste despre povestea unui om care este supus presiunilor din toate partile, pentru a deveni bogat, pentru a reusi sa ajunga mai mult decat un simplu vanzator dintr-o bacanie. Vrajba acestuia se petrece in sufletul lui, chiar inainte de a o constata in exteriorul fiintei sale.
Ani de zile, Rapidul a fost admirat pentru faptul ca este in primul rand o stare de spirit. Inainte de a fi o societate comerciala, inainte de a fi clubul patronat de catre Copos, Zamfir sau Moraru.
Lumea s-a strans in jurul acestei fete frumoase, pline de admiratori si care in toti acei ani avea un lucru de care unii se rusineaza, dar la care toti viseaza. Rapidul a fost ani de zile un club de fotbal cu bani.
Business-ul emotional a inaintat pana in punctul in care finantele nu au mai putut tine pasul cu sentimentele.
Societatea care administra Rapidul in acel moment a intrat in faliment. Acela a fost momentul in care fiii sultanului au inceput o lupta sub luna plina pentru a pune mana pe coroana.
Desi bataliile se dau in general in noaptea constiintei fiecarui rapidist, razboinicii nu sunt niste hoti. Cu totii cred ca au dreptate. Cu totii au argumente bune si foarte bune, cam din orice unghi ai privi disputa.
Ziaristii vorbesc despre 5, 7 sau 27 de echipe Rapid. Atunci cand sunt intrebati care sunt acele multe echipe, Rapid Bucuresti, niciunul nu le poate enumera in mod concret. In acel moment, numaratoarea se opreste la 1.
Luni de zile am incercat sa intelegem de ce anume scriu astfel de lucruri. Am ajuns la concluzia ca ei inteleg foarte bine care este situatia la Rapid Bucuresti, dar ca in mod intentionat strecoara informatii false, cum ar fi cea ca SSC Rapid Băneasa are vreo pretentie ca e Marele Rapid, pentru a genera dezbateri, nemultumiri, deci trafic si interes.
Aceste randuri nu sunt insa despre ei. Ci despre voi, Gloriile Rapidiste, oamenii care v-ati transformat in ultimele 6 luni intr-un electorat care nu merge la vot.
Noi, suporterii rapidisti, ne uitam la voi precum saracii satului se uita la boierii care pasesc pe cei mai frumosi armasari la parada dintr-o zi de duminica. Ne holbam la Domniile Voastre si cu mintea noastra proasta socotim ba una, ba alta.
Te privim pe tine, Marius Șumudică. Ne uităm la tine, Daniel Niculae. Ne adunăm mirați în jurul tau, Cristi Săpunaru. Și ne ia amețeala atunci cand treci prin fata noastra, sarmanii adunati pe marginea drumului, tu, Daniel Pancu.
Adevarul e ca sunteti atat de multi, frumosi, bogati si invatati in tainele Rapidismului, incat nu ne-ar ajunge aceasta epistola pentru a va scrie apasat numele voastre sacre, ale tuturor Gloriilor Rapidiste care va incadrati in tabloul descris in aceste randuri.
Am venit la fiecare mare sarbatoare, ne-am uitat la voi si v-am tot asteptat. Dar voi asa cum veneati, tot la fel de repede plecati. Ne spuneati ca veti aborda problema Rapidului atunci cand: “veti avea palmaresul si un proiect serios”.
Iar noi ne aplecam fruntea in fata voastra si inghiteam in sec.
Până când, intr-o duminica seara, ne-am inecat amarul la crasma satului, asa cum le sta bine unor suporteri care nu au cum sa scape vreodata de patalamaua de “huligani”, “betivi” si “agramati”.
Si cu mintea noastra ingusta, am reusit sa punem pe foaie cateva intrebari pentru voi, Icoanele Noastre Rapidiste:
1. Nico, atunci când spui că nu susții “ o anume echipă a Rapidului”, la cîte meciuri ai venit în acest campionat pe Giulești înainte de a lua această decizie?
2. Pancone, atunci când spui că ai veni la meciuri pe Giulești din tot sufletul, dar ca nu știi pe care Rapid să îl susții, de ce nu îl intrebi pe Nico cu ce echipă avea el contract atunci când marca împotriva lui Hamburg?
3. Săpun, atunci când rapidistii vin după tine până la Giurgiu și te sustin chiar și când joci pentru o echipă străină, de ce le spui că esti dispus să discuți despre Rapid, “mai târziu”?
4. Șumi, de ce atunci când ești întrebat de către rapidiști care și-au dedicat viața Rapidului dacă poti să ne ajuți în acțiunile noastre de tip Socios, tu răspunzi că te vei implica: “Atunci când va fi totul clar?”.
A fost o Sărbatoare a Paștelui superbă. Mâncarea a fost bună și ne-a tihnit. La noi în sat, gospodinele chiar se pricep la aceste lucruri. Dar vai de noi! Pentru că în timp ce molfăiam, am deschis televizorul și am văzut cum moderatorul încerca să dezvolte o discuție despre Rapid, dar Marian Rada i-o reteza scurt: “Eh, vreți să discutăm despre Liga a V-a?”!
Știm, suntem mulți si needucați. Agresivitatea s-a înrădacinat în ființa noastră și nu avem noi cum să pricepem diplomația voastră.
Dar in micimea noastra, ne intrebam de ce ati devenit niste rapidisti de televizor. De ce nu raspundeti singuri la aceste intrebari scrise de noi in toiul betiei. Si ne temem sa luam in considerare proverbul care spune ca nu e bine sa slefuiesti prea tare un giuvaer, pentru ca s-ar putea sa descoperi ca piatra din care e facut e falsa.
Măi băieți, vă fandosiți mai ceva ca domnișoarele de demult înainte de o primă întâlnire. Voi ați vrea să vă scăldați în apa sacră a Rapidului, dar mai întâi, băgați un degețel și strâmbați din nas. Pentru că acum apa e rece.
Banii s-au dus. Și din expresia de “business emotional” a mai rămas doar a doua sa parte. Câștigați titluri pentru alții și aveți impresia că ne faceți vreo mare bucurie atunci când începeți să cântați: “Cine ține cu Steaua…” sau “În padurea cu alune…”.
O, Doamne, voi chiar ne considerați mici și proști!
Voi mergeți la emisiuni din postura de “analiști”, dar refuzați să rostiți că ani de zile ați lucrat la AFC Rapid București, echipă care înainte de Paște a jucat cu Asalt București, în Seria a II-a, a Ligii a V-a București.
Refuzati sa le explicati oamenilor ca falimentul e considerat sfarsitul numai in Romania. Pentru ca in Scotia, Glasgow Rangers a luat-o de la capat dupa faliment si astazi e din nou in lumina reflectoarelor.
Desi aveti o mare experienta in lumea fotbalului, ezitati in a le spune oamenilor povestea lui Napoli, clubul trimis in Liga a IV-a din Italia si care in acest an a jucat in Liga Campionilor.
Sau ca AC Parma a falimentat si ca a revenit sub numele de FC Parma și nimeni nu a considerat-o “clona”.
Atunci cand Borussia Dortmund a fost la un pas de faliment, au sarit cu totii ca arsi! Federatie, Liga, mass-media, suporteri si foarte important, adversari. Sub diverse forme, cu totii au evitat acel potential dezastru pentru industria fotbalului de la ei din tara.
În Romania, cluburile de traditie au fost conduse cu lautari la groapa si astazi pe posturile de sport de la noi din tara vedem The Flintstones si Familia Bundy.
Ceva e profund defect in modul nostru de a exista, de a gandi si de a grai, din moment ce preferam batjocura in locul unei maini care sa vina in ajutor in momentele grele.
Veti spune ca acesta e doar punctul nostru de vedere. Desigur ca asa e. Pentru ca al vostru cu siguranta nu este. Nimeni nu stie astazi care e cu adevarat punctul vostru de vedere in privinta Rapidului.
Nimeni nu știe cu adevărat ce anume așteptați voi în acest moment sau cum anume sperați voi să se rezolve “problema Rapid”. Cine ați vrea să o rezolve și cum? Stând acasă, pe canapea, în fața televizorului și așteptând?
Atunci când ne-am îndrăgostit de Rapid, noi am știut ce vrem. Astăzi știm în continuare ce vrem.
Voi ce anume vreți?
Pentru că așa cum scrie Nicolae Dabija în cartea “Tema pentru acasă”, un “Te iubesc” reprezintă o invitație la veșnicie.
17 aprilie 2017, la drum de seară – Cei multi și proști din SOCIOS RAPID 1923”