Fara manusi, despre ratare

roman care are de decontat unui intreg popor o calificare si cateva tone de sperante naruite firesc, a ajuns la punctul mort si nu pare afectat de asta. Ameninta presa, careia i-ar trage un glont in cap pentru ca se pierde in adevaruri, batjocoreste publicul, fluturand un deget mijlociu ce nu-i mai incape in manusa si-n caracter. Ca sa zic asa, Lobont a luat-o razna si se simte bine.
Presa, aceeasi care l-a bagat in seama si l-a ridicat cand era un foarte talentat nimeni al Hunedoarei, nu a scris niciodata tampenii despre Lobont. Nu a scris, de exemplu, ca baiatul s-ar droga prin Amsterdam, desi putea specula in voie subiectul, nu i-a cerut capul pe tipsie dupa zecile de prezente adunate in gol pe linia portii nationale. Nu, nu a scris, pentru ca l-a acceptat si l-a invelit intr-un staniol colectiv ce nu lasa sa se vada ca, undeva, la baza, nationala a inceput sa putrezeasca de-atata tinerete.
Sunt mandru ca Lobont a aratat presei degetul mijlociu. Sunt mandru pentru ca stiu ca omul a fost spontan, sunt mandru pentru ca stiu ca acest deget, care ne-a scos ochii in ultimele preliminarii, se va intoarce cuminte acolo de unde a plecat. Adica in gura in care si-a sapat pestera.

Urmărește-ne pe Google News