”În urmă cu o săptămână, mai multe federații sportive au avut discuții la Guvern pe tema naturalizării, deoarece s-a schimbat legea. Un aport important l-a avut ministrul MTS, Gabi Szabo.
Până pe 15 noiembrie, FRF trebuie să prezinte lista cu fotbaliștii cărora le solicită acordarea cetățeniei române în regim de urgență.
Suntem interesați de jucători tineri, care pot ajuta naționala mai multe campanii de calificare, nu de cei care au 30 de ani. Trebuie să verificăm dacă jucători doriți de staff-ul naționalei sunt nu au jucat pentru țara lor la nicio națională de juniori sau de tineret”.
OUG 37 a fost adoptată în Guvern pe 9 septembrie (DETALII, AICI) și se referă la “modificarea și completarea legii cetățeniei”. Începutul ordonanței de urgență aduce două noutăți absolute:
“Art. I. Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. După articolul 8 se introduc două noi articole, articolele 81 şi 82, cu următorul cuprins:
Art.8-1. Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin care a contribuit în mod deosebit la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate (…).
Art. 8-2. Cetăţenia română poate fi acordată, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin care poate contribui în mod semnificativ la promovarea imaginii României prin performanţe deosebite în domeniul sportului, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:
a) solicitantul va reprezenta România în loturile naţionale, în conformitate cu reglementările statutare ale federaţiei sportive internaţionale la care România este afiliată;
b) solicitantul (…) îşi exprimă ataşamentul faţă de România şi faţă de sistemul de valori specific societăţii româneşti”.
5. După articolul 13 se introduce un nou articol, articolul 131, cu următorul cuprins:
(1) În cazul persoanelor prevăzute la art. 82, prin derogare de la prevederile art. 12, acordarea cetăţeniei române se face prin hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul Tineretului şi Sportului.
(2) Cererea de acordare a cetăţeniei române întemeiată pe dispoziţiile art. 82 se depune la Ministerul Tineretului şi Sportului, în calitate de unică autoritate publică care formulează propuneri privind acordarea cetăţeniei române în baza acestui articol.
(3) Ministerul Tineretului şi Sportului va înainta Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie cererea însoţită de actele doveditoare şi de propunerea privind acordarea cetăţeniei române, în vederea verificării îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e).
(4) Pe baza raportului Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, care constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e), Ministerul Tineretului şi Sportului propune Guvernului acordarea cetăţeniei române.
(5) În cazul în care Comisia pentru cetăţenie constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e), preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie respinge, prin ordin, cererea de acordare a cetăţeniei. Ordinul va fi comunicat, de îndată, solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, precum şi Ministerului Tineretului şi Sportului.
(6) Cetăţenia română se dobândeşte la data depunerii jurământului de credinţă faţă de România. Prevederile art. 20 referitoare la depunerea jurământului de credinţă sunt aplicabile în mod corespunzător.
////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
În lotul naționalei României pentru Euro 2016 se vor regăsi și câțiva fotbaliști străini, care evoluează în Liga I, și care urmează să fie naturalizați, în perioada următoare, în regim de urgență.
Mijlocașul Astrei, brazilianul William de Amorim (23 de ani), este unul dintre cei doriți de selecționerul Anghel Iordănescu.
Andrei Vochin, consilierul președintelui FRF, Răzvan Burleanu, a dezvăluit că în lotul pentru Euro 2016 ar putea fi cooptați și câțiva jucători naturalizați.
”De ce să nu naturalizăm? Suntem printre cele șase-șapte nații europene care nu au făcut lucrul ăsta. Categoric că ne-am gândit. Când te gîndești să naturalizezi, te gândești pe ce posturi nu ai tu suficienți jucători, ca să suplinești.
Echipele românești care au succes în cupele europene nu au nici o problemă dacă Varela poartă banderola de căpitan sau dacă Szukala dă goluri decisive într-un meci.
În plus, nu am văzut că ar fi probleme cu suporterii naționalei de rugby cu jucătorii naturalizați. Acolo se poate, aici de ce nu?”, a spus Andrei Vochin la Digisport.
Naționala României ar avea nevoie în special de vârf de atac, de mijlocaș de creație și fundaș dreapta.
Selecționerul Anghel Iordănescu a dat și el de înțeles că naturalizarea unor jucători ar fi o soluție pentru întărirea naționalei încă din timpul preliminariilor. Mai în glumă, mai în serios, Generalul a declarat că ar convoca pe unul dintre gemenii golului de la Dinamo, francezul Harlem Gnohere şi camerunezul Marcel Essombe.
”Şi vă spun cinstit că iau unul dintre ei la echipa naţională, pentru că am nevoie. Îl iau pe ăla care l-a pupat pe Mircea Rednic, Gnohere. Că am văzut că i-a plăcut”, a afirmat Generalul.
„Vom încerca să aducem și alți fotbaliști în afară de aceștia pînă la Campionatul European. E nevoie de un mănunchi de jucători noi la «națională»”, a anunțat selecționerul Anghel Iordănescu, imediat după calificarea naționalei de fotbal a României la Euro 2016.
“Ne vom uita mai atent la jucătorii de la naţionala de tineret, la grădiniţa lui Hagi, dar şi la celelalte echipe din Liga I. Eu nu mă uit după un număr zece, mă uit după jucători de perspectivă”, a mai explicat selecţionerul strategia pentru turneul final din Franța.