ComenteazăCum vi s-au părut meciurile de la Campionatul Mondial?
Unele partide au fost de o calitate foarte bună, alte au rămas datoare, dar, una peste alta, au fost meciuri spectaculoase. Spania, Germania şi Olanda au impresionat şi personal mă aşteptam mai mult de la Brazilia şi Argentina, care nu şi-au dat seamă că nu contează doar numele pentru a câştiga competiţia.
Ce finală ar fi fost mai spectaculoasă?
Aş fi vrut ca Olanda să joace cu Germania, pentru că ar fi fost un adevărat război. Există o rivalitate deosebită între aceste două ţări, la fel cum avem noi cu Ungaria. Cam 80% dintre olandezii vorbesc germana, dar dacă vreun turist neamţ vine să-i întrebe ceva, se fac că plouă. Motivul e că, în Al Doilea Război Mondial, naziştii au atacat şi cucerit Olanda. Oricum, olandezii sunt capabili să învingă Spania pentru că sunt croiţi pentru contraatac.
Cum sunt olandezii ca naţie?
Mulţi au impresia că olandezii sunt încrezuţi sau îngâmfaţi ca naţie, dar mie mi s-au părut foarte calzi şi serioşi. Chiar ţin legătura cu multe persoane de acolo şi îi vizitez o dată pe an, majoritatea lor fiind fără legătură cu fotbalul.
Dar fotbaliştii batavi ce caracteristici au?
Sunt foarte puternici din punct de vedere fizic şi e greu să faci faţă în campionatul lor, dacă nu eşti bine pus la punct la acest capitol. Campionatul lor, care e unul foarte bun, e dominat de componenta fizică. Plus că jucătorii sunt foarte buni luaţi individual, se lucrează mult cu fiecare în parte şi pot face faţă în orice echipă. Pentru un fotbalist român e campionatul perfect. E linişte şi profesionalist, nu există cantonamente, iar salariul pe care semnezi îl primeşti la dată convenită, fără excepţie.
Ce au special cluburile din Olanda?
Au bugete de 60-70 milioane, sunt foarte bine structurate, iar în ultimele sezoane au câştigat prin reîntoarcerea în Eredivisie a unor fotbalişti care au evoluat la echipe mari ale Europei. Nu dau salarii şi prime mari, decât la Ajax, PSV sau Feyenoord, dar se ţin de cuvânt. Există un sistem profesionist de a proteja fotbaliştii. În fiecare lună ţi se opreşte 30% din salariu, pentru a ţi se asigura, după 35 de ani, în funcţie de perioada pe care ai jucat-o acolo şi de salariu, o pensie lunară, care se poate întinde pe 20 de ani.
Se vorbeşte mult despre cum se lucrează la nivel de juniori în Olanda…
Băiatul meu joacă tenis şi locuieşte la Enschede şi am văzut Academia celor de la Twente. Au 12-13 terenuri de antrenament, juniorii primesc echipament şi masă din partea clubului, sunt luaţi de acasă cu autobuzul şi se reîntorc tot cu maşina clubului. Fiecare club alocă în jurul a 10% din bugetul anual pentru aceste centre. Există echipa a doua, unde sunt promovaţi cei mai buni juniori, care se antrenează la fel ca echipa de seniori, sub supravegherea secundului şi a preparatorul fizic de la seniori. Cei mai promiţători tineri sunt chemaţi apoi să se antreneze cu echipa mare. E normal ca noi să nu facem faţă pentru că în România juniorii se antrenează pe unde apucă, despre alimentaţie ce să mai spunem.
Cum a fost perioada petrecută la Heerenveen?
La Heerenveen am prins o semifinală de Cupa Olandei, apoi am jucat un meci de baraj pentru Cupa UEFA cu Twente. Erau mulţi străini în echipă. Eu, Mugur Guşatu şi Dumitru Mitriţă, patru ghanezi, plus trei danezi, printre care Jon Dahl Tomasson şi Daniel Jensen. A fost primul an în care clubul a jucat în cupele europene, apoi clubul a urcat în campionat poate şi datorită vânzării masive de jucători. Heerenveen e, la un nivel mai înalt, un fel de Gloria Bistriţa: cumpără fotbalişti pe bani puţini şi vând pe sume imense. Cel mai bun exemplu e Ruud van Nistelrooy, care a fost cumpărat cu 360.000 de euro şi a fost vândut cu 6,3 milioane de euro.
Cum juca Van Nistelrooy la Heerenveen?
Ruud venise de la Den Bosch, dar nu impresionase în pregătiri şi era rezerva lui Guşatu. Din păcate, Mugur s-a accidentat cu o săptămână înainte de începerea sezonului şi a intrat Van Nistelrooy, care a avut un sezon de excepţie. A dat multe goluri şi l-a lăsat pe Guşatu pe tuşă. Atunci a apărut şi interviul lui din presa românească, în care spunea că nu joacă pentru că antrenorul are un jucător pe care-l iubeşte. Anul următor Ruud a ajuns la PSV, iar restul îl ştiţi.
Echipa actuală a Olandei îţi e cunoscută?
Din lotul actual al Olandei am jucat numai contra lui Van Bommel, când el evolua la Fortuna Sittard, alături de românii Zegrean, Mariş şi Bănceu. Alerga enorm, recupera multe mingi, făcea legătura dintre atac şi apărare, pasa bine, calităţi pentru care e foarte apreciat şi acum în Olanda. Joacă foarte bine tactic.
România se descurca onorabil în Africa de Sud?
Cum vă descurcaţi cu selecţia pentru naţionala de tineret?
La noi aria de selecţie e foarte restrânsă, pentru că tinerii de 19-20 de ani, care să joace la echipe de top din Liga I, sunt puţini. Echipe, precum CFR Cluj, Unirea Urziceni, FC Timişoara, chiar şi Steaua, luptă în fiecare an pentru campionat şi participarea în Liga Campionilor şi nu au răbdare să promoveze jucători proprii. Craiova e un exemplu pozitiv. Mă bucur că la naţionala mare au fost promovaţi de la tineret Răduţ, Găman, Roman, Deac sau Silviu Lung.
Carte de vizită:
Data naşterii: 12 februarie 1968
Locul naşterii: Bucureşti
Echipe: Rapid (1989-93), Dinamo (1993-95), Rapid (1995-97), Heerenveen (1997-2000), FC Braşov (2000), Rapid (2001), Tzafririm Holon (2002), Poli AEK Timişoara (2002-03)
Post: Fundaş
Naţionala: 3m / 0g (1991-92)
Palmares: finalist al Cupei României (1995), vice-campion al Olandei (2000)
Funcţie: antrenor secund al naţionalei de tineret a României