Dr. Mircea Neșu a jucat și a arbitrat sute de meciuri în Liga I. Mircea Neșu, care s-ar fi sinucis ieri, a făcut carieră la Cluj-Napoca în anii 60, ca student la Medicină, specializarea recuperare, medicină fizică şi balneologie. El a rămas în istoria clubului de fotbal studențesc, cucerind Cupa României din 1965, cu Universitatea, fiind titular într-o echipă devenită legendă. Zeci de ani mai târziu, numele Neșu a revenit în istoria lui „U” Cluj, odată cu cooptarea lui Mihăiță în staff-ul „șepcilor roșii”. Fostul internațional, imobilizat într-un scaun cu rotile după cumplita accidentare din 2011, se ocupă de analiza video a meciurilor și antrenamentelor.

Fostul său coleg de la „U”, Remus Câmpeanu, își amintește de perioada fericită a lui Neșu la Cluj:

„A fost un om care a reușit atât ca medic, cât și ca fotbalist. A fost un ins altruist, își ajuta colegii pe teren și în afară, fără să își pună problema de ce o face. Mircea era un om blând, dar când pășea pe gazon era atât de determinat să câștige, că și adversarii se fereau de el. Asta ne mobiliza și pe noi, înțelegeam că doar noi putem face ca echipa să fie respectată! Mircea Neșu e dovada supremă că viața e nedreaptă. A primit atâtea lovituri…”, povestește Remus Câmpeanu pentru stiridesport.ro.

Propriul său medic
Remus Câmpeanu își amintește o întâmplare cu Neșu, care l-a marcat: „A avut și el o fractură, într-un meci la Pitești. A făcut o alunecare ca la carte, exactă și curajoasă, dar adversarul l-a călcat peste minge și i-a rupt piciorul. Toți am sărit disperați să-l ajutăm, dar el era foarte calm. “Gata, e rupt, spuneți să mă schimbe”, atâta ne-a zis. Se transformase atunci, pe loc, în medic. Asta spune foarte mult despre caracterul său, demn și echilibrat”.

CV Mircea Neşu
După retragere, Neșu a rămas în fotbal ca arbitru și, mai târziu, observator și oficial în cadrul Comisiei Centrale a Arbitrilor.
– s-a născut în 1940, în localitatea Cacica (Suceava)
– a jucat fotbal ca mijlocaş, bifînd 145 de meciuri şi 4 goluri în prima ligă
– a câștigat Cupa României cu „U” Cluj în 1965
– între 1978 şi 1986 a activat ca arbitru în „B” şi în „A”
– s-a retras din arbitraj în 86, motivîndu-şi gestul prin acuze la corupţia din arbitrajul românesc
– medic de profesie, a lucrat la Băile Felix
– a fost observator de arbitri şi a făcut parte din mai multe comisii ale arbitrilor în ultimii 15 ani (sursa: gsp.ro)

Finala Cupei din 1965
Știința Cluj – Dinamo Pitesti 2-1
Marcatori: R. Câmpeanu 11, Ivansuc 55 / Țurcan 65
Știința: Moguț – Marcu, Georgescu, Grăjdeanu, R. Câmpeanu – V. Alexandru, Neșu – N. Szabo, Ivansuc, Adam, I. Suciu. Antrenor: Andrei Sepsi.
Dinamo: Niculescu (17 Matache) – Gh. Radu, Stoenescu, Stelian, Badea – Țârcovnicu, Dobrin (62 Zimmer) – Ionescu, Țurcan, N. Nagy, C. David. Antrenor: Vintilă Mărdărescu.
Arbitri: N. Mihăilescu, Al. Pârvu, M. Nita (toti din Bucuresti)
Data: 11 iulie 1965
Stadion: Republicii (Bucuresti).
Spectatori: 30.000. (sursa: universitateacluj.ro)

 
 

Urmărește-ne pe Google News