ComenteazăLibertatea: Ciprian, ce sportivi propune clubul tău în galele care urmează?
Ciprian Sora: Am patru sportivi implicați. Pentru trei dintre ei urmează testul cel mare, o gală pro, de nivel inalt. În prima, va lupta Tibi Udrescu (-65 kg; 20 de ani, debutant în Superkombat – 23 de meciuri, 17 victorii – 6 înfrângeri în diferite compețiții de amatori), apoi, în Moldova, se vor bate Cristian Spetcu (-65 kg; 26 de ani – 13 victorii, 2 înfrângeri, o remiză), Jane Ungureanu (-86 kg, 30 de ani) și Valentin Bordianu (+91, supergrea, 29 de ani, debutant). Ne bucurăm că putem să apărem în competiții profesioniste. Sportivii de la noi au evoluat în mai multe gale de amatori, în afară de Cristi, care e campion mondial WTKA. Tibi, Jan și Vali sunt garnitura nouă, ”vârfurile”. Suntem o echipă, vrem să facem meciuri frumoase, spectacol, să venim cu ceva ingenions, să facem publicul să ne placă, să ne ceară și în următorele gale.
”Unii se vaită că nu primesc bani, noi avem și serviciu ca să supraviețuim”
Cât de grea e pregătirea pentru o asemenea competiție?
Am muncit mult, șase săptămâni doar pentru aceste lupte, cu câte două antrenamente pe zi. Pregătirea e dură, mai ales că suntem în faza finală. Avem sparringuri dure, ne-am antrenat zilele trecute cu Mihai Nistor, singurul boxer ce va fi prezent la JO. Tot programul e făcut astfel încăt să fim apți să luptăm, să arătăm că suntem în formă. La noi, însă, dacă am promis, și loviți dacă suntem, luptăm! Vorba ține loc de contract! În cazul băieților mei, fiecare are și serviciu, noi nu ne putem întreține numai din sport. Nu ne văităm, dar toată lumea sportului, fotbaliștii, care plâng că nu primesc bani, poate să învețe de la noi. Să meargă la serviciu și să facă apoi performanță, să vedem cum se descurcă?! Una e când esti sută la sută, trăiești din sport, alta e când lucrezi în altă parte. Nu avem invidie față de fotbaliști. Ei sunt plătiți bine, dar se vaită, înțelegeți la ce mă refer. La fotbalul mare, însă, recunoaștem, ne uităm cu admnirație!
Cum sunt adversarii?
Nu vor avea rivali ușori, dar avem scoală bună. Important e să te pregătești mai mult ca adversarul, când lupți să arăți că ești în formă. Te respecti pe tine, antrenorul cu care lucrezi, clubul la care ești legitimat. Una peste alta, suntem în creștere ca și club, dar n-am atins nivelul maxim.
”Un campion se naște, antrenorul doar îl formează”
Ce vrei să spui?
Eu visez la un titlu mondial în Superkombat! Obiectivul e să devenim cel mai bun club profesionist din țară. Dar mai am de muncă 5-10 ani! Anul trecut, CS Ciprian Sora a fost cel bun club la amatori, un pas l-am făcut. Urmează pasul cel mare! Ține și de noroc. Un campion se naște, antrenorul il formează! Poți să-i dai să mănânce și jar, trebuie să ai norocul de a găsi omul potrivit să devină campion! Le doresc viată lungă sportivilor mei, viața de sportiv e grea, cere multe disciplină și sacrificii, iar sita cerne. Eu sper să am mai mulți campioni, trebuie să dorească și ei, să pună osul la treabă. Plus să vină și puțin noroc de Sus!
La un moment dat ai spus că ai avut de ales între a investi bani într-o casă sau într-o sală. Ai ales cea de-a doua variantă. Ce a spus familia?
Familia mă susține în orice decizie, asta e cel mai important!
Sora cel mic va învăța tehnicile de autoapărare
Fiul tău va deveni Sora II?
Eric are 4 ani și jumătate, acum e polisportiv. E cu bicicleta, aleargă deja pe două roți fără ajutor. Încerc să-i inoculez în sânge ideea de a face sport. Îi place sportul, nu stă o secundă, joacă mingea, bate sacul de box, lovește cu piciorul. Nu-l forțez, îl las să fie plăcerea lui. Pe de altă parte, autoapărarea trebuie s-o învețe și dacă vrea, și dacă nu vrea! Trebuie să stie să se apere, trăim vremuri dificile, vedeți și voi ce se intâmplă azi în lume.
Avea rahitism când s-a apucat de sport
La ce te-a ajutat sportul în afară de doza de notorietate?
Sunt condescendent cu toți cei care m-au pregătit, de la Dan Deliu, care m-a descoperit și m-a ajutat în evoluție, la Mircea Boldea, care m-a îndrumat spre înalta performanță, la Bogdan Scărlătescu, Ion Gârbea, Dumitru Mocănașu, cu care lucrez acum în cadrul federației și sunt onorat de asta. Domnului Deliu, care m-a asistat și pentru docotorat, îi spun mereu că dacă le știam pe toate cum le știe dânsul, vitaminizare, nutriție, îmi prelungeam viața de sportiv. Pentru mine, sportul a însemnat sănătate! Când m-am apucat, aveam rahitism, coșul pieptului era numai cu oase. Sportul ajută, acumulezi masă musculară, îți intărești articulațiile. Aud în dreapta și-n stânga ”mă doare spatele. Pâi fă sport, sub îndrumarea unui antrenor pregătit și te poți însănătoși.
Ce idoli ai avut și ce fel de antrenor ești?
Am avut mai multe modele, mă uitam la filmele cu Van Damme… Eu am început la karate, mai târziu am știut ce vreau cu adevărat, acel box și cu picioarele, cum se spunea, kickboxing adică. Eu am avut șansa să vin și să evoluez în această disciplină. Ca antrenor? E simplu, eu trăiesc prin sportivul pe care-l pregătesc. La ultimul meci al lui Cristi Spetcu, cred că am făcut preinfarct! Îmi venea să intru în ring, m-au oprit cei din jurul meu, m-au temperat! Când eram sportiv, știam ce să fac, acum le transmit și lor din experiența mea. Am trecut, am simțit, știu să-i fac să depășească momentele grele.
Ce preferi? O victorie urâtă sau un show frumos?
Depinde de obiectiv. Îmi pace să câstigăm indiferent cum, iar dacă pierdem, să o facem frumos.
De ce nu a avut nici un nickname
Ciprian, ai dușmani?
Probabil că am! Sau oameni care sunt invidioși pe ce am realizat. Eu nu mă simt bogat, important e că fac ce-mi place.
De ce nu am auzit de ”stânca” Sora?
Mie nu mi-a plăcut să am porecle, a fost o chestie care nu m-a caracterizat. Fiecare se personalizează cum vrea, dar noi impunem anumite lucruri la școala noastră, respectăm adversarul, nu ne bălăcărim pe la tv, nu ne dăm pumni in cap, nu dăm cu capul de masă. Nu-mi place așa ceva, eu vreau show în ring prin ceea ce facem acolo.
De la Schilt și Aerts, la antrenorii ”urechiști”
Sora, despre
Cei mai mari sportivi cu care a lucrat: ”Am fost mulți, eu am fost și plecat afară, m-am antrenat cu ei. Semmy Schilt s-a antrenamt la mine pentru al patrulea titlu K1, sunt mândru de asta, am rămas prieteni. Mi-au trecut prin mână Sandu Lungu, prietenul meu, care vine încă să se antreneze cu noi,, Raul Cătinaș, Coco Rus, în diverse perioade timp, Peter Aerts, Remy Bonjaski. I-am studiat pe toți și asta m-a ajutat în evoluția mea ca antrenor. Mai am, însă, de invățat. Nicioadată nu o să putem fi ca olandezii, fac asta de mult timp, noi trebuie să venim mereu cu ceva nou ca să ne luptăm de la egal cu el. Au ani de experientă, 10-15 ani, noi, doar 2-3, de aceea trebuie să adăugăm întotdeuna elemente noi”.
Locul unde a debutat și sala pe care a făcut-o: ”Într-adevăr, eu m-am pregătit într-un apartament de câțiva metri pătrați, alături de alți 7-8 colegi. Acum evoluăm, sunt multe săli. Alta e problema: avem puțini antrenori pregătiți, puțini care au la bază școala națională de profil, care au faculatate, astfel încât să știe să facă un program anual de pregătire. Dacă pui pe unul să-l scrie, nu stie. Mulți lucrează după ureche, iar fără specializare e greu să ajungi să produci campioni”.
Clubul său: ”Avem mai mult oferte, pe linie de aerobic, kangoo jumps, zumba. Se lucrează în sală cu antrenori specializați. La aerobic atestăm instructori. Pentru fitnes și condiționare, avem aparate performante, specialiștii noștri recomandă un stil de antrenament, de viață, de nutriție. La kickboxing, avem grupe de inițiere, pentru copii, între 5 și 12 ani. Se face și brazilian jiu jitsu. Pentru copii, părinți să știe că nu e un sport periculos, îi ajută pe cei mici, îi disciplinează. Sunt metode speciale de antrenament, nu se lovesc, se fac jocuri sportive, condiție fizică, strategii. Cel mic capătă siguranță. Copii nu se bat ca un senior, sunt diverse forme, semi-contact, light, kick ligt, apoi, ușor-ușor, cu vârsta, poate folosi lovituri, pot deprinde tehnica de lovire”.
Cazuri speciale: ”Am reușit să reabilităm diverse persoane, pe alții i-am ajutat să depășească diferite probleme de sănătate. Am schimbat caractere, am avut oameni obezi, la 140 de kilograme, care au ajuns la greutatea optimă și lucrează în sisteme de siguranță națională. Totul de poate cu voință, după programe bine stabilite. Sistemul ar avea nevoie de asemenea oameni, de luptători. Fizic și psihic stau bine, depinde de ei cum își selecționează personalul”.
Cel mai frumos moment din carieră: ”Am avut multe, dar victoria contra lui Cătălin Zmărăndescu (n.r. din 2006) mi-a dat o mare statisfacție”.
Cea mai tare luptă: ”Cea de titlu mondial, în Thailanda, din 1999, Mi-a rămas în minte”.
Reperele carierei lui Sora
– în 1997 a lua bronz la CM IAMTF (Federaţia Internaţională de Muay Thai de Amatori, Thailanda) și argint la Cupa Mondială IKBF;
– în 1998 a devenit campion european IKBF (Federaţia Internaţională de Kickboxing) la kickboxing şi a cucerit bronzul la CE IAMTF;
– în 1999 a devenit campion mondial de thaibox la IAMTF, în Thailanda, la categoria 86 de kg, apogeul carierei sale de luptător într-un sistem amator;
– în 2000 a ocupat locul al treilea la Campionatul European de IAMTF;
– în 2000 a obţinut medalie de bronz la Campionatul European de Thaibox din Cipru;
– în 2001 a ocupat locul al doilea la Internaţionalele Germaniei.
Până să ajungă în circuitele profesioniste, Sora a avut 80 de lupte în circuitele de amatori, dintre care a câştigat 75, 45 prin KO.
După aceste titluri, au urmat luptele în circuitul profesionist Local Kombat, după regulile K1, Sora realizând un record de 15 victorii şi două înfrângeri, câştigând, datorită corectitudinii tehnice a stilului său de luptă, perfectat în ţară şi în Olanda, în antrenamentele cu Hanshi Dave Jonkers şi Shihan Semmy Schilt titluri precum “Cel mai tehnic luptător” (Local Kombat, 2007), “Cel mai bun luptător din Local Kombat” (2007), fiind ales de comunitatea luptătorilor din România ca cel mai bun luptător român din acel an.
A fost campion naţional WKN la categoria grea, în 2007
În ianuarie 2009, împreună cu câțiva parteneri, a deschis, în Bucureşti, sala de lupte Academia de Lupte Ciprian Sora pentru pregătirea de performanţă a luptătorilor şi a atleţilor.