Meciul a durat 40 de minute
Meciul s-a disputat pe durata a 40 de minute, fiind împărţit în 4 reprize a câte zece minute, între care s-au intercalat şi premieri. Rezultatul oficial afişat pe tabelă a fost 17-17, deşi nu puţini au fost cei care au susţinut că au văzut 17-15 pentru Ploieşti-Steaua cu câteva secunde înainte de final. Pe reprize, a fost 5-4, 2-5, 7-5 şi 3-3 (3-1, după unii).
Printre marcatori s-au numărat Alexandru Dedu, Cristian Ionescu, Paul Cicu, respectiv Ionel Radu, Ioan Mocanu, Daniel Georgescu sau Constantin Ştefan, dar nimeni nu a ţinut o evidenţă clară. Pentru Dinamo, a marcat inclusiv portarul Dorin Petre, din 7 metri, după ce tot el fusese faultat pe semicerc la capătul unei acţiuni individuale începută din propriul semicerc.â
N-au lipsit accidentările
Evident, au fost şi momente spectaculoase, goluri din „aeriană”, goluri cu spatele, parade incredibile ale portarilor, Iulian Emancipatu având 4-5 intervenţii de efect, dar şi momente distractive: s-a jucat la un moment dat cu două mingi, ambii portari având de lucru simultan, s-a creat superioritate numerică… 8 contra 7, jucătorul care trebuia să fie înlocuit „uitând” să iasă de pe teren, iar, la final, toţi jucătorii au pătruns simultan pe parchet, şi au pornit o morişcă ameţitoare de pase cu două mingi, fără a ataca poarta. Arbitrii partidei au fost tot doi „veterani”, Lucian Condruţ şi Octavian Marin, în sală fiind însă prezenţi şi alţi actuali sau foşti arbitri: Mihai Romeo Ştefan, Constantin Teodorescu, Virgil Ivanciu, Ion Niţică, Iulian Rădulescu şi Dorin Purică.
Din păcate, meciul a fost marcat şi de o accidentare mai gravă, stelistul Paul Cicu suferind, se pare, o ruptură de tendon la piciorul stâng şi plecând direct la spital, după ce a fost îngrijit de medicii care au fost solicitaţi pentru a asigura asistenţa medicală pe durata evenimentului.
Medalii pentru campioni
Cu această ocazie, au primit cupe şi diplome zece ploieşteni medaliaţi în mari competiţii internaţionale sau cu o contribuţie majoră în handbalul românesc:
Ion Mocanu – bronz la Campionatul Mondial din 1990 (Cehoslovacia), Campion Mondial Universitar în 1985 şi 1987;
Constantin Petre – câştigător al Supercupei Mondiale în 1983, Campion Mondial Universitar în 1985 şi 1987;
Mircea Anton – Campion Mondial Universitar în 1973;
Liviu Jianu – Campion Mondial Universitar în 1987;
Paul Matei – Campion Mondial Universitar în 1977;
Alexandru Dedu – câştigător al Ligii Campionilor, cu CF Barcelona, în 1997, 1998 şi 1999, câştigător al Supercupei Europei în 1998 şi 1999;
Ionel Radu – participant cu naţionala României la Jocurile Olimpice de la Barcelona (1992), ocupant al poziţiei a 10-a în topurile Federaţiei Române de Handbal atât la selecţii sub „tricolor”, cât şi la numărul de goluri marcate;
Petre Avramescu – câştigător al Cupei IHF, în 1985 şi 1988, cu Minaur Baia Mare;
Sorin Rădulescu – câştigător al Cupei IHF, în 1985 şi 1988, cu Minaur Baia Mare;
Romeo Ştefan – arbitru internaţional;
Au mai fost recompensaţi cu diplome şi cupe foştii arbitri Ion Niţică, Iulian Rădulescu şi Dorin Purică. La final, părintele Augustin şi părintele Ioan, de la Biserica Domnească din Ploieşti, au oficiat o slujbă de pomenire a foştilor handbalişti trecuţi în nefiinţă. Dintre invitaţii speciali, singurul fost mare handbalist care a putut onora invitaţia a fost Vasile Stângă.
Chef la restaurant
Acţiunea s-a mutat, apoi, îspre seară, la Restaurantul La Nicole, de la Ploieştiori, unde organizatorii le-au oferit diplome de excelenţă tuturor foştilor sportivi prezenţi. Au fost şi câteva momente surpriză: fostul jucător dinamovist Vasile Oprea, stabilit de 18 ani în Germania, le-a oferit colegilor din „comitetul de convocare” – Constantin Petre, Ionel Radu, Liviu Jianu şi Mircea Anton (oamenii care au dat sute de telefoane pentru a-şi aduna foştii colegi la acest eveniment) – tricouri inscripţionate cu mesajul Handbal – Amintiri – Prietenie – Sănătate – Respect – Sport, care ar putea deveni logo-ul viitoarelor acţiuni similare celei de ieri.
Acelaşi Vasile Oprea i-a oferit lui Daniel Georgescu, preşedintele secţiei de handbal de la Dinamo, mingea cu care s-a jucat, adusă din Germania şi purtând semnăturile tuturor celor prezenţi la eveniment; apoi, singurul campion mondial prezent la eveniment, Mihai Ştef (1974), a primit din partea organizatorilor o cupă şi a fost invitat să ţină un scurt speech.
Un alt „premiant” a fost fostul mare handbalist Robert Licu, prezenţă discretă, altfel, pe durata evenimentului.
Declaraţii
Vasile Stângă: ”Din păcate, s-a dus pregătirea fizică, dar a fost un meci frumuşel pentru cei prezenţi în tribune. Se vede că băieţii încă mai ştiu handbal. Nu am intrat de frica accidentărilor. Nu am mai făcut demult mişcare şi din cauza aceasta prefer să stau deoparte. Uitaţi ce a păţit Cicu, ruptură de tendon. Ăsta e sportul, dacă nu faci mişcare, nu te menţii, se pot întâmpla accidentări de genul acesta.
Alexandru Dedu: ”Pentru noi, cei care am fost aici, handbalul este, practic, viaţa noastră. Nu cred că poţi să-ţi renegi trecutul, ceea ce eşti tu. Nu cred, totuşi, că sunt cel mai în măsură să vorbesc astăzi în faţa dumneavoastră, pentru că sunt aici oameni care au făcut mult mai mult pentru handbalul românesc decât mine. Mi-e mare drag să fim iarăşi împreună şi sunt convins că acest preambul care a fost jocul va fi urmat de o masă la care vom bea o bere împreună şi ne vom aduce aminte de lucrurile mai mult sau mai puţin frumoase din trecut. De viaţa noastră, până la urmă. E un lucru care mă emoţionează profund şi asta este familia handbalului. Iar noi împreună putem să-l facem mai bun sau mai prost.
Mircea Anton: ”Aţi văzut ce răspuns am avut din partea componenţilor celor două mari echipe din România, Steaua şi Dinamo, la care s-au adăugat destul de mulţi dintre cei care au făcut istorie pentru Prahova. Deci, în oraşul nostru, handbalul nu se uită. Băieţii s-au prezentat onorabil şi să ştiţi că de aceea am şi renunţat să mă afirm în seara aceasta, ştiind că generaţiile mai tinere decât mine vor face o figură frumoasă. Chiar mi-am propus, acum, după ce i-am văzut, să intru mai des cu fetele la antrenament să capăt puţină pregătire fizică pentru a putea evolua şi eu.
Ionel Radu: ”Sunt momente unice în activitatea noatră de după, sunt foarte bucuros că au dat curs acestei invitaţii farte mulţi foşti handbalişti de la Steaua, Dinamo şi din Ploieşti. Sunt mândru că am reuşit să strângem în Sala Olimpia atâţia foşti handbalişti, câţi nu cred că au fost vreodată în ultimii ani sub acelaşi acoperiş în România.