Asta după ce, miercuri, judecătorii Curții de Apel București au retrimis dosarul respectiv spre rejudecare la prima instanță.
O victorie pentru opoziție, în lupta ”de uzură” cu cei care conduc în prezent destinele tenisului românesc.
Asta pentru că procesul opoziție versus FRT va reîncepe de la zero.
”Această decizie oferă șansa noului Comitet Director condus de președintele Ion Țiriac, ales în condiții speciale, să înscrie modificările în actul constituțional și în Registrul Asociaților și Fundațiilor, ceea ce înseamnă legalizarea FRT din 2002 până în prezent”, a declarat, pentru Libertatea, Mihai Rusu.
Fostul tenismen, stabilit în Germania în urmă cu mulți ani, a continuat: ”Legalizarea heirupistă încercată de Ion Țiriac pentru salvarea subordonaților săi s-a complicat din cauza unui club de drept public, CSȘ Slobozia, care nu a avut nici o reținere în a descrie înființarea cu forcepsul a FRT”.
”În 2002, Ion Țiriac, fără a avea vreo calitate oficială la acea dată, a apărut la prezidiul Adunării Generale a FRT, influențând pe unii membri la vot și la adoptarea statutlui”, mia acuză Mihai Rusu.
Cel care spune că în 2002 FRT nu a prezentat documentele actului constitutiv, electorii neavând timp să studieze proiectul.
”Ion Țiriac cerea în 2002 respectarea legii, ”pentru că dacă o făceam eu, nu aș da drept de vot electorilor”, după cum tot el mărturisea atunci.
Astfel, conform contestatarilor actualei conduceri, FRT nu a fost înființată legal conform voinței libere de asociere a cluburilor.
Mai mult, opoziția acuză că la Adunarea Generală din 19 iunie 2019, alegererile președintelui Ion Țiriac și a Comitetului Director au fost influențate de către șase cluburi considerate ilegale.
”Demersul CSȘ Călărași clarifică influența în forță a lui Ion Țiriac de a-și pune apropiații în fruntea FRT. Ion Țiriac nu vorbește nimic, iar la procese aplică legea tăcerii. Asta în timp ce MTS a tăiat finanțarea FRT, în urma ilegalităților petrecute la votul în Adunarea Generală”, a conchis Mihai Rusu.