„Fugeam si pe geam din cantonament”

Libertatea: Oli, cum e, te mai retragi din fotbal? Cosmin Olaroiu: Nu, nu se mai pune problema. Steaua e o provocare pentru mine si nu puteam refuza oferta lui Gigi Becali. Cand te-a contactat clubul din Ghencea? Discutia e de aproape doua luni. Dupa dezamagirea pe care am trait-o cu National, ma gandisem sa-mi iau si eu o vacanta. De 26 de ani n-am mai avut concediu. Dupa ce s-a intamplat in ultima etapa, contra lui Netoiu, m-am retras cateva zile, n-am mai vrut sa vorbesc cu nimeni. La doua saptamani, a venit oferta din Ghencea. Am ezitat sa zic „Da” de la inceput, pentru ca investisem bani si suflet in Cotroceni. Pana la urma, am acceptat. Oricum, timpul le sterge pe toate. E titlul un obiectiv realizabil? La Steaua, titlul si Cupa sunt mereu obiectivele vizate. Am la Forban un lot valoros cu care pot castiga toate meciurile din Romania. Esti multumit de „consistenta” lotului? Ghionea, Bostina, Aliuta, Mieila, toti cei care au venit, sunt oameni pe care ma bazez. Dupa ce finalizez stagiul de la Forban imi dau seama daca mai am nevoie de vreun jucator. Pana atunci, il astept si pe Lutu. Castigi titlul fara blaturi? Fara un sistem de relatii in Divizia A, razbati greu. La National a fost o frumoasa nebunie, dar n-am avut noroc. In orice caz, eu singur mi-am ales meseria asta, n-am de ce sa ma plang. Steaua va juca toate meciurile pe teren, asta va spun sigur. Intotdeauna aici s-a jucat numai pe teren. Esti pentru sistemul cu 18 echipe? Dupa parerea mea nu are importanta cate echi-pe sunt intr-o competitie. Valorile se ridica intotdeauna deasupra tuturor rautatilor. Care e cel mai bun jucator din Divizia A? Ovidiu Petre. Inca mai incerc sa-l aduc aici. Daca nu pleca in Coreea, il luam si pe Gabi Popescu, fotbalistul cu cea mai buna ultima pasa in campionat. De colegii de breasla ce spui? Cel mai de temut adversar e Cornel Dinu. Am lucrat cu el, ca jucator, si am avut multe de invatat. Intr-un top personal i-as include si pe Sorin Cartu si pe Jackie Ionescu. Iubesti Steaua? Spun atat: la sapte ani, fratele meu, ros-albastru pana in maduva oaselor, m-a adus in Ghencea. Apoi, cu tata de mana, m-am prezentat la o selectie si am fost acceptat. Atunci, insa, in Ghencea era echipa de aur care lua Cupa Campionilor si era greu sa patrunzi daca nu erai nu bun, ci formidabil. N-am regretat niciodata ca n-am jucat aici. Am fost la echipe mari, la Craiova, la National, am fost si-n Coreea sau in Japonia. Nu cred ca e putin. Cum te-ai impus in fata jucatorilor? Nu sunt un zbir, dar le-am cerut munca, multa munca si disciplina. Iti placeau cantonamentele? Nici unui jucator nu-i plac. Esti departe de familie, de prieteni. Ai fost un jucator disciplinat? Am fost chiar un jucator problema. Imi aduc aminte ca am si fugit din cateva pregatiri. Pe geam plecam, intr-o iarna chiar descult, de-am racit cobza. Am avut noroc totusi de antrenori intelegatori. Daca fuge vreun stelist de la Forban, ce faci? Fuge de tot de la Steaua. Mondialul cum ti s-a parut? E clar, valorile s-au egalizat. Nu mai exista echipe mici. Iar Brazilia a reusit sa imbine perfect fotbalul spectaculos cu pragmatismul. Coreea? Nici o surpriza. Am pus pariu ca va trece de grupe. Au fost si ajutati, dar e meritul lor. Probabil e foarte important ca ei nu au auzit de jocurile strategice. In ultima etapa, acum doua sezoane, s-au intalnit doua ehipe ale aceluiasi concern. Una era pe primul loc, cealalta pe ultimul, deja retrogradata. Au batut cei mai slabi si prima echipa a ratat titlul.