Libertatea: Cum aţi aflat de accident?
Georgiana Doboş: Am fost informată duminică, 31 august, la 7 dimineaţa că Toni a avut un accident uşor. Mi s-a spus că Toni coborâse pe picioare din maşină, că a mers la Urgenţă. Am tras concluzia că nu e grav.
Apoi?
În drumul spre Cluj, după ce am primit mai multe telefoane în care mi se puneau tot felul de întrebări ciudate, Toni intrase în comă, iar eu eram atât de şocată, încât nu am reuşit să vărs o lacrimă două zile. Apoi am realizat prin ce treceam.
Aţi renunţat vreodată să speraţi?
Nici o clipă nu mi-am imaginat cum ar fi să nu îl mai am pe Toni lângă mine. Refuzam să cred că un om ca el poate să dispară aşa, pur şi simplu, dintr-o eroare banală. Ştiam că Dumnezeu îl iubeşte, ştiam că este un norocos defel. Chiar dacă s-a născut într-o zi de 13, ştiam că e prea puternic. Nici o secundă nu am încetat să sper că totul va fi bine, chiar dacă mă înnebunea faptul că medicii erau atât de rezervaţi.
De ce nu v-aţi mai dus la Viena pentru recuperare?
Medicii de la Cluj au ajuns la concluzia că nu este cazul plecării lui Toni în altă parte.
Cum se simte acum Toni?
Este acasă, mergem în fiecare zi la recuperare la Spitalul Bagdasar, unde efectuează logopedie şi gimnastică medicală. Face progrese mari.
Vor fi mici urmări?
Din fericire, singura problemă a lui Toni e cea de exprimare, care, cu ajutorul doamnei logoped, cu răbdare şi cu puţină muncă, se va rezolva.
Cum îl veţi aniversa pe Toni Doboş?
A trecut puţin timp de la operaţia complicată pe creier, nu vom face ceva deosebit, Toni oboseşte repede. Vom avea, însă, familia alături, prietenii apropiaţi şi va fi ceva intim. Dar nu vor lipsi cadourile şi un tort care vor marca noul început. Această zi va fi foarte importantă pentru noi, va marca sentimentul de a fi nou-născut sau dreptul la a doua şansă.