ComenteazăLibertatea: Bună ziua, domn profesor. Ce faceți?
Gheorghe Tadici: Bună ziua. Sunt pe Valea Oltului, s-ar putea să se mai întrerupă semnalul la telefon.
Cum o vom scoate la capăt cu Rusia?
Cu Rusia? Păi, la conferința de presă de dinaintea plecării au spus că-și doresc Rusia în semifinale. Acum, ce și-au dorit aia au! Înseamnă că sunt… Trebuie să avem încredere că au niște argumente, pentru care au dorit asta. În orice caz. argumentul de la Trofeul Carpați, acela că lotul B al României a bătut Rusia (n.r. – scor 25-24, meci disputat la sfârșitul lunii noiembrie) nu cred că este argument serios sau sănătos.
E mai tare Rusia de acum decât cea de acum 13 ani? Cum va fi meciul România – Rusia față de cel din finala CM 2005?
Eeeee, nu… Rusia era altcineva atunci. Nivelul era mult mai ridicat. Se știe că, în ultimii 10 ani, așa, la toate nivelurile, și la juniori, și la tineret, și la seniori, a scăzut nivelul pentru că, în primul rând, nu mai sunt atâtea jucătoare de valoare, cum erau atunci. Uitați-vă la toate echipele. Sunt două-trei jucătoare de valoare, iar result sunt jucătoare pe-acolo. Acum. Atunci, erau 8-9-10 jucătoare care se băteau pentru titlul de MVP și pentru echipa campionatului. Nu știai ce să alegi pentru un post. Erau 5-6 candidate. Acum, sunt una-două.
Cine va ieși la rampă, cine va face pasul în față, în lipsa Cristinei Neagu?
Au mai jucat și anul trecut, la Campionatul Mondial fără ea, în ultimul meci. Eu, spre exemplu, contez pe o mobilizare generală. Fiecare ar trebui să-și asume responsabilitatea și, dacă sunt unite, dacă joacă mai bine decât au făcut-o în ultimele meciuri, și cu angajament mai mare, atunci… Deci, meciul etalon pentru noi este cel cu Norvegia, nu meciul cu Cehia, nu meciul cu Germania, care sunt acolo fără vreo opt jucătoare care au fost anul trecut la Mondiale. Nu Spania sau… Trebuie să ne mobilizăm și să jucăm mai bine. Și să reducem numărul de greșeli tehnice și de ratări din situații unu la unu. Și atunci lucruri pot să intre pe un făgaș bun, sigur, cu faza de apărare în care trebuie un angajament total. Nici Neagu, oricare ar fi, este sport colectiv, nu poate să joace de una singură. Vedeta, într-un joc, trebuie să fie echipa, nu X sau Y. Una singură nu poate să câștige meciul.
Vi se pare obosită echipa?
Au jucat două meciuri în două zile, dar am stat trei zile înainte. Ungaria a jucat două partida la rând și a stat… Când noi stăteam, ele jucau. Programul a fost la fel pentru toată lumea și haideți să nu… Când au stat trei zile au zis că le-au scos din ritm, acum este… Trebuie să vedem realitatea, ceea ce este. Nu ce-a fost. E bine că ne-am calificat. Eu sunt unul dintre cei mai fericiți.
„Norvegia ne-a trimis pe noi acasă, acum – să plece ele!”
De ce?
Pentru că, în urmă cu patru ani, la Debrecen, în Ungaria, la Campionatul European, a fost o chestiune urâtă. Norvegia a jucat cu Ungaria după noi, după ce noi am jucat cu Spania. Am stat la hotel până în ultimul moment, să vedem dacă mergem sau nu mergem la Budapesta, cum merg ele acum la Paris, și singurul meci pe care l-a pierdut atunci Norvegia a fost cu Ungaria, la exact un gol. Este o fotografie! Cu un gol, noi am venit acasă, iar ele s-au dus la Budapesta. Acum, ele se duc acasă, Norvegia, Ungaria, iar noi mergem la Paris. Au mai fost unul-doi factori care au fost mpotriva rezultatului de fi între primele patru, în Ungaria. Prefer să nu zic mai multe. Le-am spus la ora respectivă și cine a văzut Campionatul European știe despre ce vorbesc. Și, asta a fost! Dacă vreți altfel, noi am pierdut calificarea la meciul cu Danemarca, în ultimele 20 de secunde, când aveam atac și aveam un gol, sau în meciul cu Ungaria, când era poarta goalaă, dar de la 6 metri, a aruncat o jucătoare la o jumătate de metru pe lângă poartă. Și s-a dus. S-a năruit totul. Dumenzeu e sus și le aranjează pe toate, le repară pe toate! Deci, Norvegia ne-a trimis pe noi acasă, acum – să plece ele din lupta pentru 1-4! Și Ungaria, la fel. Pentru un gol! E vorba aia românească: „Ce ție nu-mi place, altuia nu-i face”! S-a întors!
Cum apreciați aportul lui Ambros Martin de la time-out-uri?
Nu prea sunt eu atent la time-out-uri! A dat un sfat foarte bun aseară (n.r. – miercuri seară), la ultimul time-out le-a atenționat că nu trebuie să piardă la mai mult de două goluri. Probabil că nu știau fetele, nu știu!!! N-aveau calculul ăsta. Bănuiesc că au avut în cap numai victoria, atunci de-aia le-o fi spus chestiunea asta. Am avut și noi, la handbal, în China, o chestiune de-asta, cu Japonia, când n-au știut că este bun și egalul și mai erau 8-9 secunde, cu Farcău, atunci… Ce-a fost a fost!
În concluzie?
Să încercăm să jucăm bine cu Rusia și să mai facem o medalie, dacă tot am, ni s-a ivit oportunitatea asta. Handbalul feminin merită, pentru că este făcut de niște oameni care l-au ținut sus. Altminteri, dacă nu era o mână de oameni și nicidecum nu-știu-ce strategie a nu-știu-cui și jucătoarele care au mers la lot au avut o prregătire bună. Mai bună cele de pe intern, conform testărilor. Mai bune decât cele care au venit de afară. Ca atare, sunt o armată de oameni, de la cei care le-au descoperit și până aici, care au contibruit la rezultatele astea din handbalul feminin din ultimii 12 ani. De la 2000 încoace, dacă este pe așa… Sigur că, în rest, se pot face multe discuții și speculații, dar acum nu este momentul. Cred că trebuie să ne concentrăm, să ne bucurăm de finala asta pentru că, uitați, tot handbal se numește și tot federație de handbal este și cea care conduce și pe băieți. Băieții sunt în lumea a treia, la seniori, și în grupa doua, la juniori și tineret. Să ne bucurăm pentru ceea ce ne oferă fetele. E vorba despre munca antrenorilor. Fără munca lor, nu se întâmplă nimic, vă garantez.
Citește și: