În vederea realizării interviului aniversar, pe Gică Hagi (care va împlini vârsta de 50 de ani pe 5 februarie, joi) l-am tulburat într-o zi ploioasă de duminică, 25 ianuarie, înainte să plece cu echipa pe care o patronează și o antrenează, Viitorul Constanța, în cantonamentul din Turcia. Răcit cobză, și-a răpit o oră din programul alocat familiei și a venit prompt la întâlnire, la sediul fundației cu sediul în Cartierul Francez. În cazul bărbatului din Săcele, geniul din teren s-a metamorfozat în seriozitate și organizare la maturitate. Schimbările în viața lui Gică Hagi sunt evidente. Nu mai vrea statuie, ca în 1998, ci doar să fie lăsat să trăiască fără zbucium. O echipă ”Libertatea&SportNews.ro” a realizat un interviu care se va întinde pe trei zile.
Libertatea&SportNews.ro: Gică, încep cu o întrebare banală, de încălzire, un stereotip de care nu mă lipsi: cum te simți la 50 de ani?
Gică Hagi: Bine. 2014 a fost un an bun. Mă simt bine, în plan personal. Sunt în fotbal, adică acolo unde îmi place mie, activez cu academia, cu clubul, copiii au crescut…
Psihic spui că ești bine, dar fizic? Te doare ceva? De la o vârstă încep să apară durerile de spate, de picioare…
Nu mă doare nimic, sunt sănătos tun, dovadă că fac antrenament cu echipa. Nu poți să oprești timpul, să faci mereu ce-ți place.
”Nevasta încă mă iubește!”
Te consideri pe deplin împlinit? Mai ai ținte de atins?
Absolut împlinit, din toate tipurile de vedere. Am familia pe care mi-am dorit-o… Copiii cresc frumos, nevasta încă mă iubește! Mergem bine cu academia. Ți-am spus, sunt acolo unde visam să fiu, adică în fotbal. E viața mea!
Unde te vei la 60 ani?
Nici nu mai am timp să mă schimb! Mă simt bine, să fiu lângă fotbal este tot ce mi-am dorit. Îl iubesc și nu mă văd în altă parte.
Viața ta a curs așa cum te așteptai sau întâmplări neprevăzute și-au deturnat-o? Spre exemplu, ai fi vrut să ai o familie mai numeroasa? Ai fi vrut să schimbi ceva pe parcurs?
Nu poate să fie totul perfect. Au fost și perioade mai puțin bune, dar cu ambiție mare, cu automotivare, le-am depășit. Mi-am fixat obiective și am reușit să mi le ating. Au fost puține situații grele, dar am ieșit cum trebuie din ele. Fotbalistic, momentul de cumpănă a fost Brescia, când am ajuns să joc în Divizia B din Italia. Jucasem la Real Madrid, iar diferența era mare. Le-am trecut cu bine. Am făcut un Campionat Mondial bun în 1994, apoi am ajuns la Barcelona.
Ce dorințe neîmplinite ai? Să-l vezi pe Ianis fotbalist consacrat, pe Kira – actriță la Hollywood?
Îmi doresc sa crească așa cum trebuie copiii și să se împlinească. Dorințe pentru mine? Să am energie și neuroni să produc jucători pentru fotbalul românesc. Ianis trebuie să fie inteligent, are un nume care nu-I ușor de dus. E greu, așa că trebuie să fie inteligent.
S-a operat de patru ori la piciorul stâng
Hagi își întinde ușor piciorul stâng, stângul inegalabil, care a dat dimensiuni de basm numărului zece. “Nu căldura mi-a dat de furcă în America, ci genunchiul. Pe toată durata Mondialului din 94, am jucat strângând din dinți, pentru că mi-a curs lichid din genunchi la fiecare meci. O blestemată de operație pentru eliminarea unui chist sinovial, suferită în România, înainte de turneul final, nu s-a prins. Se desfăcea mereu când jucam, iar lichidul curgea nestingherit. Din acest motiv am purtat o fașă la toate partidele. După fiecare meci, țineam gheață la picior, pentru că se și umfla. Ce-am mai tras cu operația aia nenorocită…După Mondial, m-am mai operat încă o dată în țară. Degeaba! M-am operat și a treia oară, tot în România, tot fără nici un rezultat. Urma să semnez cu Barcelona, eram fiert, n-am avut vacanță… Până la urmă, am suferit a patra intervenție chirurgicală, dar în Belgia. Și a fost bine de atunci. Doamne, ce chinuială… Îl zăpăcisem și pe doctorul Pompiliu Popescu în America… Misiunea lui, în afară de celelalte probleme medicale de la lot, era să aibă grijă de genunchiul meu”.
Carte de vizită Gheorghe Hagi
Data şi locul naşterii: 5 februarie 1965 (Săcele, Constanţa)
Înălţime: 1, 74 m
Echipe la care a jucat:
1982-1983 Farul (20 meciuri / 10 goluri), 1983-1986 Sportul Studenţesc (107 meciuri / 65 goluri), 1987-1990 Steaua (97 meciuri / 76 goluri), 1990-1992 Real Madrid (63 meciuri / 20 goluri), 1992-1994 Brescia (61 meciuri / 28 goluri), 1994-1996 Barcelona (35 meciuri / 9 goluri), 1996-2001 Galatasaray (132 meciuri / 59 goluri)
Palmares ca jucător:
Steaua:
3 campionate ale României (1986-87, 1987-88, 1988-89)
2 Cupe ale României (1986-87, 1988-89)
Supercupa Europei (1987)
Real Madrid
Supercupa Spaniei (1990)
Barcelona
Supercupa Spaniei (1994)
Galatasaray
4 campionate ale Turciei (1997-97, 1997-98, 1998-99, 1999-2000)
2 cupe ale Turciei (1998-99, 1999-2000)
Supercupa Turciei (1996, 1997)
Cupa UEFA (1999-2000)
Supercupa Europei (2000)
Individual
Golgheterul Diviziei A (1985, 1986)
Golgheterul Cupei Campionilor Europeni (1988) – *4 goluri, la fel ca aţi şase fotbalişti
Fotbalistul român al anului (1985, 1987, 1993, 1994, 1997, 1999, 2000)
A făcut parte din echipa Campionatului Mondial din 1994
Face parte din top 100 al FIFA din istorie
Echipa naţională:
1983-2000 România 125 meciuri (35 goluri); a fost prezent cu naționala la CM 1990, 1994 și 1998 și la CE 1996 și 2000.
Cariera de antrenor:
naţionala România (2001), Bursaspor (2003), Galatasaray (2004-2005), FC Timişoara (2005-2006), Steaua (2007), Galatasaray (2010-2011), Viitorul (2013)
Palmares ca antrenor:
Cupa Turciei (2005)
”Regele”, interviu memorabil pentru sportnews.ro, la 20 de ani după performanțele Generației de Aur din 1994. Varianta integrală, AICI.
Hagi, dezvăluire uluitoare. Totul, AICI!