Guvernul a început, din 2016, să încurajeze achiziţionarea de autoturisme ecologice noi, prin acordarea unor eco-tichete, incluse în Programul Rabla. Iniţial, valoarea acestora a fost de 5.000 de lei pentru maşinile hibrid şi 20.000 de lei pentru cele 100% electrice. Astfel că doar 45 de vehicule nepoluante au fost cumpărate în 2016 cu ajutorul acestor eco-bonusuri.
Un studiu publicat anul trecut arată că, în 2030, vor exista 500.000 de maşini electrice în România.
În 2017, însă, odată cu majorarea primelor acordate de Administraţia Fondului pentru Mediu la 20.000 de lei pentru vehiculele hibrid şi 45.000 de lei pentru cele electrice, numărul maşinilor ecologice achiziţionate prin acest program a crescut de 12 ori. În total, au fost vândute 540 de autoturisme nepoluante anul trecut.
Iar anul acesta, în condiţiile în care primele acordate s-au menţinut, în primele șase luni au fost acordate deja aproape 120 de eco-tichete românilor care şi-au casat maşina veche şi şi-au cumpărat una electrică sau hibrid.
Guvernul a renunţat, însă, la sprijinirea dezvoltării infrastructurii de încărcare a maşinilor electrice. Singura dată când Administraţia Fondului pentru Mediu a alocat bani pentru firme, primării sau instituţii care au construit staţii de încărcare a maşinilor electrice a fost în 2016.
„Administraţia Fondului pentru Mediu a derulat, în perioada 15 septembrie – 15 noiembrie 2016, o sesiune de depunere a proiectelor aferente Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic: staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice. În urma analizei dosarelor depuse, au fost aprobaţi un număr de nouă solicitanţi”, se precizează într-un răspuns transmis cotidianului Libertatea de reprezentanţii AFM.
Mai exact, sunt opt firme și o autoritate locală:
SC MCM Petrol SRL, suma aprobată: 315.000 lei;
SC Hotel Hostel Park SRL, suma aprobată: 144.894 lei;
SC Casa Auto Iași SRL, suma aprobată: 25.467 lei;
SC Avia Motors SRL, suma aprobată: 117.900 lei;
SC Cybernet Auto Center SRL, suma aprobată: 38.310 lei;
SC Next Automobile SRL, suma aprobată: 13.410 lei;
SC Tester Grup SRL, suma aprobată: 122.225 lei;
SC Casa Auto SRL, suma aprobată: 118.114 lei);
UAT Municipiul Târgoviște, suma aprobată: 630.000 lei.
În total, puţin peste 1,5 milioane de lei, în condiţiile în care bugetul alocat pentru sprijinirea firmelor şi autorităţilor locale a fost de 120 de milioane de lei.
Dar, conform documentelor publicate pe site-ul instituţiei, AFM a respins 44 de cereri, din cele 49 depuse, sub diverse motive de neconformitate.
De exemplu, în cazul Aeroportului Iaşi, motivul invocat a fost că „dosarele nu sunt legate, opisate şi numerotate”, în cazul Mol România, motivul a fost că „dosarul nu conţine copie”, iar în cazul ENEL Muntenia s-a precizat că „cererea de finanțare nu este semnată de către reprezentantul legal al solicitantului, respectiv președintele Consiliului de administrație”.
După analizarea contestaţiilor, au fost aprobate alte patru cereri, astfel că, în final, Guvernul a finanţat construirea a 12 staţii de mare putere de încărcare a maşinilor electrice şi alte 4 staţii de putere normală.
Iar din 2016, niciun alt program de încurajare a dezvoltării infrastructurii de încărcare a maşinilor nepoluante nu a mai fost lansat de statul român, ci doar au fost anunţate strategii şi proiecte.
La începutul anului 2018, Guvernul anunţa că ar vrea să amplaseze o mie de „benzinării electrice” şi staţii de încărcare cu gaz comprimat în România, până în 2020.
În plus, conform unui răspuns transmis cotidianului Libertatea, „Administraţia Fondului pentru Mediu îşi propune (…) lansarea unui Program de finanţare a staţiilor de reîncărcare vehicule electrice destinat municipiilor reşedinţă de judeţ din România. De asemenea, se lucrează la o schemă de ajutor de stat pentru operatorii economici care doresc să se implice în dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare a vehiculelor electrice de-a lungul autostrăzilor, drumurilor europene şi naţionale şi în special a traseului TEN-T în România”.
Citește și:
Secretele cardurilor contactless. Câţi bani “fără contact” sunt rulaţi în România