ComenteazăWorld Record Academy precizează că în acest moment în statisticile sale ziaristul român figurează cu cinci recorduri ale lumii în domeniu.
În materialul publicat în deschiderea site-ului, se arată că „Ilie Dobre a fost recunoscut de World Record Academy în consecința eforturilor sale în folosirea presei pentru promovarea sportului, ideile morale, fair-play-ului, toleranța și valorile sociale ale sportului”, adăugând că printre cele cinci recorduri deținute de ziaristul român se află cel pentru „Cele mai multe cărți publicate de un comentator sportiv de radio”, „Cea mai lungă difuzare a unui gol pe o singură respirație” și „Difuzarea cea mai lungă a unui gol”.
În text se arată, totodată, că Ilie Dobre deține și alte performanțe profesionale impresionante, efectuând timp de 30 de ani transmisii în direct de la circa 1.300 de meciuri din campionatul național, meciuri din competițiile europene, precum și de la turneele finale ale Campionatelor Mondiale și Europene. De asemenea, se arată în materialul consacrat cronicarului de la RRA, „Ilie Dobre a publicat peste 40 de cărți, donând mii de volume în școli și librării, precum și, direct, suporterilor fotbalului”.
Pasaje dintr-un interviu acordat Libertatea, în urmă cu trei ani.
”Nu mai vedeam nici jucătorii, nici mingea”
Câte jocuri ai legat într-o etapă de la radio?
Am preferat doar câte un singur meci, dar s-a mai întâmplat să merg şi la două sau trei meciuri într-o etapă! Nu mai pun problema la ce meci să mă duc, am văzut finale de turnee europene, meciuri de Mondiale, finale de Champions League.
La ce partidă ai debutat?
La un meci Gloria Buzău – Jiul, în 1984, când alături de mine îl aveam pe regretatul Nicolae Soare. Am preluat legătura în minutul 27 şi, din cauza emoţiilor, nu mai vedeam nici jucătorii, nici mingea. Am ajuns la peste 1.300 de meciuri! Unele le am pe cd-uri sau pe casete, altele se află în fonoteca radioteleviziunii.
Ai avut un model?
Nici un model, ăsta a fost felul meu de-a comenta. Nu a fost uşor, dar socotesc că trebuie să respecţi realitatea şi să pui suflet dacă vrei să excelezi.
Trăiești pentru sport?
Da, îl am la inimă! E o altă lume, nu mi-a plăcut să bat recorduri, aşa cum vorbeşte lumea, nu mi-a plăcut să imit. În Uruguay, Brazilia sau Argentina sunt câte trei comentatori care strigă în cor la goluri!
Ai cronometrat vreodată cât strigi ”goool”?
Fără respiraţie, 37 de secunde, în partida Glasgow Rangers – Steaua (1-1). Am prins golul roş-albaştrilor. Cei de la stadion au rămas cu gura căscată. Trebuie să prinzi o formă maximă ca să poţi reuşi un ”goool” de peste 30 de secunde. De pildă, în 1993-1994, când am comentat Inter – Rapid (1-1), la golul lui Sandu Andraşi, vatmanul tramvaiului 41 n-a pornit până când nu am terminat de transmis golul. E o faptă reală, mi-a povestit-o cineva care se afla în tramvai.
Cât timp vei mai comenta?
M-a bătut gândul retragerii şi nici n-am de gând să stau până când nu mai văd jucătorii pe teren, dar nu mi-am programat încă pensionarea. Am aproape trei decenii de transmis meciuri şi peste 40 de cărţi. Am scris şi câte patru cărţi pe an, cărţi de peste 200 de file. Acum mi-aş dori foarte mult ca cineva din noul val să mă depăşească. M-am ocupat de mulţi tineri, dar încă nu mă pot declara mulţumit. Vreau mai multe de la ei, sclipire, pasiune…
Consideră meci suspect un Ceahlăul – Sportul
Ai comentat meciuri suspecte?
Da, şi le-am sesizat imediat în transmisiune! O dată s-a întâmplat la un meci Ceahlăul – Sportul. Cu o etapă înainte, mă aflam tot la un meci al bucureştenilor, pierdut cu Craiova (0-3) şi, fără să vreau, am auzit din vestiarul lor pe domnul ”X”: ”Nu e normal cum aţi jucat, chiar dacă vom lua punctele la Piatra Neamţ”. M-am trecut pe foaie să plec la Piatra, să văd cu ochii mei dacă e adevărat. Din păcate, chiar aşa s-a întâmplat şi, din comentariul meu, a reieşit exact ce se întâmpla pe teren.
Au existat şefi de echipe care să încerce să vă influienţeze?
Au încercat de multe ori, şi înainte, şi după 1989, dar n-au reuşit nimic, vă jur! Au fost şi arbitrii la debut, care m-au rugat să ”nu-i termin dacă greşesc”, dar degeaba. Dacă m-aş fi vândut, m-aş fi descreditat!
S-a descoperit fotbalistul care să alerge în ritmul în care comentezi?
Nu cred! Pe când era antrenor la Rapid, fostul portar Bazil Marian i-a strigat lui Sebastian Domozină s-o las mai uşor cu transmisia, pentru că jucătorii nu pot ţine ritmul cu mine.