În numele fratelui

Din ceruri, Claudiu Bujin a privit cu mândrie spre Cristina (21 de ani), cea care a ajuns până în finala probei de triplusalt a recent-încheiatului Campionat Mondial de Atletism din Germania, de la Berlin.

Groapa cu nisip de la sărituri a marcat destinul pentru Cristina şi Claudiu Bujin. “Mama fiind profesoară de sport, tot timpul eram pe stadion”, îşi aminteşte atleta, care, treptat, s-a specializat pe triplusalt, în vreme ce fratele ei a preferat săritura în lungime. Amândoi ajunseseră să-şi învingă orice rival în ţară, până când o boală necruţătoare a înecat în lacrimi familia Bujin.

În luna martie a anului acesta, la numai 24 de ani, inima lui Claudiu înceta să mai bată, să mai lupte cu cancerul. Cerul parcă se prăbuşise peste Cristina, iar cariera sportivă murise odată cu fratele ei. “După decesul lui, chiar am vrut să mă las. Nu mai munceam la antrenamente, totul devenise un chin”, povesteşte Cristina.

Din durere s-a născut însă ambiţia. Drama a întărit-o, iar acum, la Berlin, a stabilit cel mai bun rezultat al carierei: a pătruns în ultimul act la triplusalt, clasându-se în final pe un remarcabil loc 7 (14,26 m), a treia performanţă ca valoare a delegaţiei României, după bronzul Nicoletei Grasu, de la aruncarea discului şi locul 4 al Monicăi Stoian, la aruncarea suliţei.

Recomandări

Când te naști în iesle, șansele să mori crucificat sunt mari sau scurtă istorie a sărăciei

«Acolo, sus, e foarte mândru de mine»

“Înainte de a sări, m-am gândit de fiecare dată la Claudiu. Sunt sigură că acolo sus e foarte mândru de mine! Sper să obţin cât mai curând şi o medalie, pentru a i-o dedica”.

Urmărește-ne pe Google News